Descriere referat

| Referate lucrari | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

În prezenta lucrare cu titlul “Politici de creştere a rentabilităţii la SNP PETROM SA Sucursala PECO Constanţa” îmi propun să analizez rentabilitatea societăţii în condiţiile în care profitul este scopul şi raţiunea acţiunii economice, mobilul principal al investirii capitalului. Maximizarea profitului constituie motivaţia fiecărui agent economic.
Voi face mai întâi o prezentare teoretică a conceptului de rentabilitate, apoi voi analiza dinamica activităţii economice şi a rentabilităţii înregistrate în ultimii ani.
În cele din urmă voi testa propunerile rezultate în urma analizelor efectuate, prezentând principalii indicatori economici pentru a surprinde evoluţia acestora după realizarea propunerilor.

















CAPITOLUL 1- RENTABILITATEA


Rentabilitatea reprezintă caracteristica unei societăţi comerciale de a obţine un venit mai mare decât cheltuielile.
Rentabilitatea apare astfel ca un instrument hotărâtor al mecanismului economiei de piaţă atât în orientarea activităţii de producţie cât şi în orientarea utilizării resurselor materiale, umane şi financiare.
Profitul este scopul şi raţiunea acţiunii economice, mobilul principal al investirii capitalului, fiind criteriul principal de analiză al eficienţei economice.Maximizarea profitului constituie motivaţia agentului economic de a acţiona într-un anumit domeniu de activitate lucrativă, deci este un criteriu de fundamentare a opţiunii sale, privind orientarea capitalului şi restructurarea producţiei.
Profitul stimulează eforturile agentului economic în vederea perfecţionării activităţii sale şi are o semnificaţie deosebită pentru societate, deoarece prin prelevarea unei părţi din venit la buget sunt satisfăcute nevoi sociale generale privind învăţământul, sănătatea, cultura, administraţia de stat şi apărarea.
Rentabilitatea este definită sintetic ca fiind capacitatea întreprinderii de a realiza profit, necesar atât dezvoltării, cât şi remunerării capitalurilor.
Profitul (beneficiul), ca indicator absolut (de mărime) al rentabilităţii,
constituie premisă şi consecinţă a unei “afaceri”.
Ca premisă, se are în vedere faptul că iniţierea unei afaceri implică o anumită investitie, iar consecinţa o constituie rezultatul aşteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se formează noi surse disponibile pentru alte investiţii.
Analiza rentabilităţii se realizează pe baza “contului de profit şi pierdere”, care arată modul în care s-a ajuns la o anumită stare patrimonială finală, care au fost fluxurile de venituri şi cheltuieli.
Legea contabilităţii Nr. 82/1991, şi regulamentul de aplicare aprobat prin H. G. nr. 704/14 dec. 1993, precizează modul de structurare a cheltuielilor şi veniturilor şi ref1ectarea lor în contabilitate.
În general, cheltuielile şi veniturile sunt structurate pe domenii de activitate,respectiv:
- de exploatare (de bază), privind sectorul industrial, comercial sau prestări de servicii;
- financiară, adică participaţiile cu capital propriu la alte societăţi, precum şi folosirea de capital străin;