Descriere referat

| Referate lucrari | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

3.1.2 Elaborarea celorlalte componente ale managementului prin obiective

În această etapă, se va pune accent pe :

- elaborarea de programe de acţiune ;
- întocmirea unui grafic cu termene ;
- fundamentarea şi lansarea bugetelor ;
- emiterea de instrucţiuni, generale şi parţiale privind elaborarea şi realizarea obiectivelor.

Componenţa principală a managementului prin obiective este bugetul.

Pentru S.C. …….. S.A. am utilizat o variantă a managementului prin bugete, ce impune şi o metodologie de implementare şi utilizare.


3.1.3. Delimitarea şi dimensionarea centrelor de profit

S.C. …….. S.A. este constituită din 4 secţii productive, o secţie mecano – energetică (întreţinere) şi compartimente funcţionale.
La nivelul secţiilor productive ca centre de profit, se elaborează, lansează, execută şi urmăresc bugete.
3.1.4. Adaptarea structurală şi funcţională a celorlalte componente manageriale la cerinţele managementului prin obiective şi centre de profit.

Necesită adaptarea prin schimbare a celorlalte subsisteme ale managementului, respectiv componentele decizională, informaţională şi organizatorică. Astfel se impun modificări de anvergură în parametrii constructivi şi funcţionali ce caracterizează aceste subsisisteme.

3.1.5. Coordonarea şi urmărirea realizării obiectivelor

Aici sunt adoptate decizii şi iniţiate acţiuni la nivel de centre de gestiune, prin care se urmăreşte asigurarea condiţiilor materiale, umane , financiare, organizatorice , solicitate de realizarea prevederilor bugetare. Are loc armonizarea deciziilor şi acţiunilor managerilor centrelor de gestiune şi ale personalului din interiorul lor.

3.1.6. Motivarea diferenţiată a personalului societăţii comerciale

Are loc comensurarea rezultatelor, compararea lor cu nivelul previzionat al obiectivelor, depistarea cauzelor care au generat disfuncţionalităţi sau abateri pozitive şi apoi adoptarea conduitei motivaţionale corespunzătoare.

3.2. Reproiectarea sistemului decizional

3.2.1. Structurarea autorităţii decizionale pe niveluri ierarhice
Pentru a structura pe verticală sistemul decizional, s-a acţionat pe mai multe planuri :

A. Delimitarea componentelor decizionale acordate , în funcţie de poziţia ierarhică a managerului , tipul , volumul, complexitatea şi dificultatea obiectivelor circumscrise postului, natura sarcinilor conferite acestora, nivelul competenţei profesionale şi manageriale propriu-zise a managerului în cauză.

Competenţa decizională presupune :
• autoritate , reflectată de libertatea decizională de care
“se bucură” ocupantul unui post ;
• competenţa propriu-zisă , reflectată de cunoştinţele, calităţile şi aptitudinile pe care titularul postului de management sau execuţie le posedă pentru a-şi exercita autoritatea.
Ţinându-se cont de aceste aspecte, se evită ambiguităţile profesionale în exercitarea proceselor de management.
Funcţiile manageriale existente la S.C. ……. S.A. şi plasarea lor pe niveluri ierarhice sunt :
• nivelul 1 – Adunarea Generală a Acţionarilor .
• nivelul 2 – Consiliul de Administraţie.
• nivelul 3 – Directorul General.
• nivelul 4 – Directorii executivi.
• nivelul 5 - Şefii compartimentelor funcţionale.
• nivelul 6 – Şefii de birouri.
• nivelul 7 – executanţii.

Obiectivele ce revin ocupanţilor posturilor de management amplasate pe nivelurile ierarhice 3-6 au o compexitate şi importanţă valabilă invers proporţională cu poziţia ierarhică a acestora.

Directorul general

Adoptă decizii strategice şi tactice prin care se asigură îndeplinirea obiectivelor fundamentale şi a celor derivate de gradul I cuprinse în strategia societăţii şi se referă la :
• stabilirea centrelor de gestiune ce vor funcţiona în cadrul societăţii
• stabilirea preţurilor produselor ;
• strategia de marketing a societăţii şi a celor mai potrivite forme de reclamă comercială ;
• aprobarea normativelor de consum ;
• stabilirea programului pentru ridicarea calificării personalului ;


B. Amplificarea autorităţii decizionale a managerilor din etajele mediu şi inferior ale managementului.
Această modificare s-a obţinut prin :
• descentralizare managerială prin înfiinţarea centrelor de gestiune ;
• proliferarea managementului de tip participativ în contextul promovării şi utilizării managementului prin obiective şi a managementului prin bugete.
Astfel, apar noi componente prin care creşte autonomia decizională şi operaţională a centrelor de gestiune..
Exemple :
• participarea la fundamentarea şi elaborarea bugetelor pe centre de gestiune ;
• participarea la stabilirea obiectivelor centrelor de gestiune, dimensionarea cheltuielilor, a veniturilor şi rezultatelor acestora ;
• stabilirea competenţelor, a sarcinilor şi a responsabilităţilor