Descriere referat

| Referate economie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Doctrina administrativă din ultimii ani când se referă la modul de organizare a administraţiei teritoriale se opreşte la trei principii fundamentale: a) principiul centralizării, b) principiul desconcentrării şi c) principiul descentralizării. În literatura franceză din ultimii ani se pune în discuţie principiul delocalizării regionalismului, stabilimentul lui public teritorial etc., fără, însă, a se intra în conflict cu teza clasică Se susţine, astfel, că delocalizarea nu reprezintă o încălcare a descentralizării, ea marchează o deplasare de activitate şi nu de putere, ea nu este nici un partaj şi nici un transfer. Prin aceste principii se încearcă a se rezolva cele două tendinţe care se manifestă în guvernarea şi administrarea unei ţări: tendinţa la unitate şi tendinţa la diversitate. Organizarea administrativă, spun specialiştii, nu exprimă niciodată numai centralizare sau descentralizare, există întotdeauna un dozaj între una şi alta. În fiecare ţară administraţia se prezintă într-un mod original. Organizarea centralizată a administraţiei publice reprezintă un sistem administrativ în cadrul căruia exercitarea atribuţiilor de către autorităţile administrative este supusă, direct sau indirect, puterii ierarhice a autorităţii executive, care presupune un control prealabil asupra activităţii autorităţilor locale, un control posterior în cadrul căruia se poate recurge la suspendarea, anularea sau reformarea actelor autorităţilor subordonate, fie pe motive de ilegalitate, sau chiar la înlocuirea organelor locale, în exercitarea atribuţiilor acestora, de către organele ierarhice. Acestea din urmă pot recurge la sancţiuni disciplinare, care pot merge până la revocarea din funcţie sau până la revocarea organului local. În virtutea principiilor care guvernează statul unitar, soluţionarea problemelor administraţiei de stat, pe întregul teritoriu, este dependentă de existenţa unei administraţii centrale şi a unei administraţii locale, organizate în toate unităţile administrativ-teritoriale. Gradul de dependenţă al administraţiei locale de administraţia centrală reprezintă criteriul care separă sistemele centralizate de cele descentralizate. Centralizarea exclude posibilitatea ca autorităţile locale să acţioneze în baza unei iniţiative proprii, fără aprobarea venită de la centru. În baza acestui principiu singura voinţă care permite soluţionarea problemelor celor administraţi este voinţa organelor centrale. Autorităţile locale acţionează în exclusivitate pentru ducerea la îndeplinire a sarcinilor primite de la centru, fără a putea lua decizii proprii. Sistemele administrative centralizate dispun şi ele, în cele mai multe cazuri, de autorităţi publice teritoriale, dar aceste autorităţi sunt, de regulă, numite şi revocate de organele centrale. Ele nu acţionează în nume propriu, nu dispun de personalitate juridică, ci iau măsuri numai în numele statului. Centralizarea poate îmbrăca forma concentrării administrative şi forma desconcentrării administrative. Concentrarea administrativă este un sistem care, în statele care dispun de un teritoriu cât de cât extins, nu se poate realiza, deoarece acest sistem presupune gruparea tuturor autorităţilor administrative la sediul puterii executive. Un asemenea sistem blochează soluţionarea unor probleme minore de către colectivităţile locale, supraîncarcă sarcinile administraţiei centrale şi riscă să contravină scopului pentru care au fost create, generând tensiuni şi diferende care, prin prelungire în timp pot duce la paralizarea activităţii statale pe plan local. Desconcentrarea administrativă presupune existenţa unor autorităţi centrale şi a unor autorităţi locale ale statului, acestora din urmă încredinţându-li-se putere de decizie, care se exercită sub controlul autorităţilor ierarhice superioare. În baza desconcentrării administrative, se admite ideea potrivit căreia autorităţile administrative locale ale statului beneficiază de o putere proprie de decizie în anumite materii predeterminate. Cu toate acestea, sistemul administrativ îşi păstrează caracteristicile unui sistem centralizat, deoarece aceste autorităţi sunt prelungiri teritoriale ale administraţiei centrale. Deciziile luate de autorităţile administraţiei din teritoriu rămân însă decizii luate în numele statului, iar răspunderea agenţilor administrativi operează faţă de organele centrale, în virtutea dependenţei ierarhice a organelor localeProiectul de investiţie are ca obiect sistemul de alimentare cu apă a comunei Râmnicelu din judeţul Brăila. Localitatea se află în partea de nord a judeţului şi are o populaţie de aproximativ 2000 de locuitori. Până la data aprobării investiţiei comuna nu dispunea de un sistem centralizat de alimentare cu apă; cantităţile necesare de apă se procurau din puţuri săteşti a căror apă nu se încadra în limitele de potabilitate STAS 1342/1991, iar în perioadele de secetă, care sunt foarte dese vara, în acea zonă, disponibilul scădea sub nivelul critic. Alimentarea cu apă a localităţii era necesară pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi modernizarea comunei. Lucrarea a devenit posibilă ca urmare a finalizării sistemului central de alimentare cu apă ce cuprinde şi sistemele din localităţile: Gropeni, Ianca, Gemenele şi Movila Miresii. Comuna Râmnicelu va fi alimentată cu apă din staţia de tratare a apei de la Movila Miresii, care poate asigura un debit suficient de 232 mc/zi, printr-o conductă de aducţiune de cca 16,2 km. Sistemul mai dispune şi de un rezervor de înmagazinare a 250 mc de apă, care va asigura compensarea variaţiile de consum, precum şi necesarul pentru incendii sau avarii. Distribuţia apei se va face repartizat pe trei categorii de utilizatori, respectiv 50% în zone cu pompe stradale, 40% în zone cu pompe în curţi şi 10% în zone cu clădiri cu instalaţii de apă interioare. Alegerea partenerului pentru construirea sistemului de aducţiune s-a făcut prin licitaţie deschisă fără preselecţie, cu contract global, organizată conform Ordonanţei de Guvern numărul 12 din 1993. La licitaţie s-au prezentat opt ofertanţi ( au cumpărat caietele de sarcini) şi au prezentat următoarele oferte: Nr. Conţinutul ofertei 1 2 3 4 5 6 7 8 crt. 1 Valoarea ofertei - 1043,4 1242,03 1492,4 - - 1134,6 1350,1 (mii lei) 2 Durata de execuţie (luni) 6 7 6 9 14 3 Garanţie de participare - 7,5 7,5 7,5 - - 7,5 7,5 ( mil. lei) 4. Durata de valabilitate a ofertei - 60 60 60 - - 60 60 (zile calendaristice) 5. Scrisoare de transmitere a documentelor ofertei - Da Da Da - - Da Da 6. Formular de ofertă - Da Da Da - - Da Da 7. Deviz ofertă - Da Da Da - - Da Da (centralizator pe obiectiv conform Model anexei DL04) - Da Da Da - - Da Da 8. Deviz ofertă (conform Model anexei DL05) - Da Da Da - - Da Da 9. Listele cu cantităţile de lucrări pe categorii de lucrări (devize ofertă) cf. Model anexă Dl06 - Da Da Da - - Da Da 10. Lista cu cantităţile de utilaje şi Echipamente tehnologice cu montaj (procurare) cf. Model anexei DL07 - Da Da Da - - Da Da 11. Fişe tehnice pentru utilaje şi echipamente tehnologice Model DL08 - Da Da Da - - Da Da 12. Garanţia de bună executare - 5% 5% 5% - - 5% 5% 13. Perioada de bună executare (luni) - 24 24 24 - - 24 24 14. Grafic de executare - Da Da Da - - Da Nu 15. Informaţii generale privind contractul (Do2 anexat) - Da Da Da - - Da Da 16. Certificat de inmatriculare la registrul de comerţ şi informaţiile privind bonitatea contractelor Anexa Do3 - Da Da Da - - Da Da 17. Informaţii privind asocierea - - - - - - - - 18. Lista subanteprenorilor şi sau subanteprenorilor de specialitate Model Do5 - Da Da Da - - Da Da 19. Informaţii privind experienţa contractantului (Model Do18) - Da Da Da - - Da Da 20. Aprecierea ISCLPUAT5.1 Analiza situatiei patrimoniale Analiza economico-financiară constituie, în cadrul proceselor manageriale un instrument indispensabil în fundamentarea deciziilor. Cu ajutorul ei se supraveghează şi evoluează funcţiunile întreprinderii ca sistem, eficienţa şi performanţele ei. La nivelul întreprinderilor, analiza urmăreşte asigurarea integrităţii patrimoniului unităţii, analiza modului de asigurare cu surse de finanţare, asigurarea unui raport optim între mijloacele economice ale unităţii şi între acestea şi sursele lor de finanţare, asigurarea unor relatii financiare corespunzătoare cu unităţile colaboratoare şi utilizarea eficientă a patrimoniului unităţii şi capitalului propriu. Ea se bazează pe analiza datelor din bilanţul contabil, pe corelaţiile existente între elementele patrimoniale aflate în activul şi pasivul bilanţului şi pe analiza rezultatelor financiare ale întreprinderii. Problemele de bază ale analizei financiar patrimoniale se structurează astfel: a) analiza mijloacelor economice b) analiza surselor financiare de acoperire a mijloacelor c) analiza echilibrului financiar d) analiza eficienţei utilizării mijloacelor economiceşi a capitalului a) Analiza mijloacelor economice Analiza urmăreşte, cu ajutorul unor indici să prezinte următoarele: evoluţia mijloacelor economice în dinamică; abaterile faţă de perioada anterioară;structura mijloacelor economice; raportul de echilibru şi de proporţionalitate dintre diferitele categorii de active nete. În acest scop se calculează o serie de indicatori ce exprimă relaţiile de proporţionalitate dintre elementele mijloacelor economice şi anume: - raportul dintre activele circulante şi activele imobilizate, care reflectă ritmul de modificare a acestora, precum şi ponderea activelor circulante şi a imobilizărilor în compoziţia capitalului întreprinderii. Raportul dintre activele circulante şi activele imobilizate la nivelul anului 1999 era de faţă de anul 1998 când a avut o valoare de . Observăm o creştere de 41,12% ceea ce arată o îmbunătăţire a raportului active circulante şi active imobilizate. - rata de imobilizare calculată ca raport între activele imobilizate şi activele totale ale întreprinderii şi care exprimă compoziţia utilizării resurselor financiare. Rata de imobilizare la S.C. KINANA TRADING Bucureşti se prezintă la finele anului 1999 cu faţă de în anul 1998, demostrând o mai bună utilizare a resurselor financiare prin reducerea ponderii activelor imobilizate în total patrimoniu. - numărul de rotaţii ale activului calculat ca raport între cifra de afaceri şi total active care exprimă randamentul utilizării patrimoniului. Randamentul utilizării patrimoniului dat de numărul de rotaţii ale activului este de rotaţii / an în 1999, mai bun decât în 1998 când se prezenta la valoarea de rotaţii / an. - gradul de utilizare a capitalului social vărsat, calculat ca raport între activele totale şi capitalul social, care exprimă nivelul de eficienţă în utilizarea capitalului social. Se observă creşterea eficienţei utilizării capitalului social având în vedere gradul de utilizare al acestuia calculat astfel: - în 1998 - în 1999 b) Analiza surselor financiare de acoperire a mijloacelor economice Sursele financiare ale societăţii sunt evidenţiate în pasivul bilanţului sub forma unor grupe şi posturi de bilanţ astfel: - grupa capitalurilor proprii: capitalul social subscris şi vărsat, prime legate de capital, subvenţii pentru investiţii, diferenţe din reevaluare, rezerve, rezultatul raportat şi raportul fonduri.; - grupa de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli ce reprezintă o sursă financiară cu o destinaţie specială.; - grupa datoriilor sub forma obligaţiilor şi creditelor. Din structura pasivului bilanţului la S.C. KINANA TRADING Bucureşti se observă o creştere a capitalurilor proprii de la 5662 mil. lei în anul 1998 la 6505 mil. lei în anul 1999, deci cu 149 % mai mult, care în raport cu indicele de inflaţie de 40,6 % demonstrează o reducere pe ansamblu a capitalurilor proprii datorată deprecierii monedei naţionale. Se observă, de asemenea, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care şi aşa erau mici la nivelul anului 1998, în anul 1999 au dispărut complet, fapt negativ având în vedere riscurile financiare sporite din 1999 şi inexistenţa unor sume de acoperire a unor eventuale pierderi. Datoriile care la nivelul anului 1998 erau de 5595 mil. lei, adică 45 % din patrimoniu ( ), la sfârşitul anului 1999 se prezintă la valoarea de 7323 mil. lei, adică 50 % ( ). c) Analiza echilibrului financiar, respectiv a solvabilităţii, a lichidităţii, a capacităţii de plată, a raportului dintre activele circulante şi a fondului de rulment net. Model Do7 - Da Da Da - - Da Da 21. Informaţii privind asigurarea cu personal a contractului şi C.V. (Model D08/ Do9) - Da Da Da - - Da Da ale administraţiei publice de stat faţă de cele centrale.