| Referate biologie | Bac 2008 biologie| Recomanda unui prieten

Antraxul este o boala infectioasa acuta , determinata de Bacillus
anthracis, afectând în mod primar animalele si îndeosebi ierbivorele ,
de la care poate fi transmis la om , sub doua forme principale :
carbune extern sau cutanat (forma uzuala) si carbune intern (pulmonar
, digestiv , meningian), de aparitie mai rara .

Istoric. Boala la animale a fost remarcata de milenii. În secolele
trecute au aparut epidemii în mai toate tarile , îndeosebi în unele
regiuni al caror sol era intens contaminat cu spori de bacili
carbunosi ("câmpiile blestemate" din Franta). Maret (1752) si
Chaussier (1780) au descris carbunele cutanat la om . Agentul cauzal
al carbunelui este prima bacterie pusa în evidenta de Pollender (1849)
si apoi de Davaine (1863) . Bacilul carbunos a fost izolat si descris
de Koch în 1876 . În 1880-1881 , Pasteur a preparat un vaccin cu
gernmeni atenuati , cu care a vaccinat cu succes animalele expuse la
antrax. Între 1895 si 1906 , a fost introdus în terapeutica serul
anticarbunos .

Etiologie

Bacillus anthracis (genul Bacillus ; familia Bacilaceae) este un bacil
lung (3-8 microni lungime) , grampozitiv , imobil , cu capetele taiate
drept , izolat sau asezat în lanturi scurte . În organism si pe
geloza-sânge apare înconjurat de o capsula. Nu este rezistent la
caldura si la agenti chimici (moare într-o ora la 55*). În afara de
forma vegetativa, bacilul carbunos dezvolta spori, însa numai în
prezenta oxigenului sau expunere la aer. Sporii sunt extrem de
rezistenti, ramânând în organismul animal, în produsele acestuia (par,
piele) sau în pamânt timp de ani (chiar 40 de ani), mai ales daca sunt
feriti de lumina. Astfel se explica persistenta contaminarii unor
pasuni în anumite regiuni, unde vitele se infecteaza regulat. În
laboratorul Institutului de igiena din Gotingen s-au gasit spori
viabili, care au dezvoltat colonii dupa aproape 70 de ani de
conservare. Pe frotiurile fixate si colorate, dupa metodele obisnuite,
sporii ramân viabili si virulenti, dând boala la soareci. Sporii
rezista la caldura uscata la 150*, timp de ½-1 ora; sunt distrusi prin
fierbere în 10 minute. Sporii sunt distrusi si prin formol 10%,în15
minute, însa rezista la solutii de sublimat sau de fenol 5%.sunt mai
sensibili la agenti oxidanti, fiind omorâti în 15 minute de o solutie
4% de MnO4K si într-o ora de o solutie 4% de peroxid de hidrogen.