| Referate istorie | Bac 2008 istorie| Recomanda unui prieten

Organiz]nd un vast imperiu, construind drumuri, poduri, viaducte `i apeducte, romanii au cl[dit ora`e cu o urbanistic[ perfect[, at]t ^n Italia c]t `i ^n \[rile cucerite. Arta lor este pus[ ^n primul r]nd ^n slujba pream[ririi ideii de putere (imperium), ^n slujba glorific[rii statului `i capitalei sale.
Arta trebuie s[ st]rneasc[ admira\ie pentru statul `i poporul roman `i s[ ^ndeplineasc[ un scop de utilitate public[. Totodat[ ea servea pe aristocra\ii imperiului roman, pe conduc[torii din Italia `i din provinciile noi, cucerite de romani, pe proprietarii de p[m]nturi `i pe proprietarii sclavilor adu`i ^n Italia ca prizonieri de r[zboi, pe aceia care se ^mbog[\eau de pe urma comer\ului, etc.
Arta roman[ s-a dezvoltat la ^nceput la Roma, primul ora`-stat roman. Cu timpul, aceast[ art[ a p[truns ^n toat[ Italia `i de acolo, mai departe, ^n provinciile romane.
La formarea artei romane au contribuit `i unele elemente locale din provinciile cucerite. Astfel, mai ^nt]i Etrucia, ^n perioada republican[ a Romei, apoi Grecia, ^n epoca ei imperial[, provincii cu tradi\ii cultural artistice puternice, care au influen\at mult arta roman[.
Ea a luat diferite elemente din arta altor popoare, contopindu-le ^ntr-un tot unitar, nou, original. Romanii au `tiut ce s[ ia, cum s[ ia `i c]t s[ ia din cultura popoarelor cucerite pentru a-`i face arta lor. Arta aceasta a ^nflorit ^ntr-un timp scurt. Perioada ei de apogeu se situeaz[ spre sf]r`itul secolului I ^.e.n., ^n timpul imperiului lui August `i al Antoninilor .
Arta roman[ s-a dezvoltat o dat[ cu puterea economico-politic[ `i militar[ a statului sclavagist roman `i a fost aservit[ rosturilor acestei puteri.
Aceste ora`e erau foarte civilizate. Aveau str[zi pavate cu bolovani de r]u sau cu lespezi, aveau `i canale de scurgere pentru apa murdar[ `i conducte de piatr[ pentru apa de b[ut `i de sp[lat, adus[ de la mari dep[rt[ri.
Pentru a aduce din mun\i apa curat[ necesar[ consumului de la ora`e, arhitec\ii au construit apeducte, un fel de jgheaburi mari de piatr[, lungi de zeci de kilometri, sus\inute de st]lpi gro`i de zid, lega\i ^ntre ei cu arcade, adesea ^n semicerc. Cunoscut este apeductul care aducea apa la Roma, construit ^n timpul ^mp[ratului Claudius sau dintre cele construite ^n alte provincii romane, ca apeductul de la Pont du Gard din Fran\a. Fiindc[ acest apeduct trebuia s[ treac[ peste un r]u, el a fost sus\inut de trei r]nduri de st]lpi, lega\i prin trei r]nduri de arcuri (^n trei etaje). Este o construc\ie impun[toare, care, de`i este pur[ inginerie, fiind vorba doar de utilitate, are `i un aspect estetic.
@n pie\ele publice din interiorul ora`elor, numite Forum locuitorii se ^nt]lneau s[ discute treburile ob`te`ti. Fiecare ora` ^`i avea forumul s[u. la Roma s-au construit mai multe forumuri.
Mai ^nsmnate au fost forumurile lui Augustus `i al lui Traian. Erau incinde de form[ dreptunghiular[, ^nconjurate de ziduri. @n interior aveau coloane, unite ^n partea superioar[ prin lespezi de marmur[. Forumurile ad[posteau construc\ii diverse : arcuri de triumf, temple, altare, statui etc.
Cu timpul s-a generalizat obiceiul ca pentru ^mp[ra\i, guvernatorii sau generalii care se ^ntorceau victorio`i din r[zboaie, s[ se construiasc[ arcuri de triumf, care s[ comemoreze victoriile lor. @n diferitele p[r\i ale imperiului se g[seau asemenea construc\ii. Cele mai ^nsemnate s-au ridicat la Roma, capitala imperiului. Ale lui Titus, Septimiu Sever `i al lui Constantin cel Mare, sunt cele mai bine p[strate.
Un arc de trimumf avea piloni mari, lega\i (^n partea superioar[) prin arcuri de zid[rie. Deasupra, zid[ria construc\iei era terminat[ ^n linie dreapt[. Suprafe\ele pilonilor `i a p[r\ilor superioare erau ^mpodobite cu reliefuri, cu inscrip\ii `i ornamente. S-au construit arcuri de triumf, cu una sau cu trei deschideri. @n acest caz, pe l]ng[ arcul principal, care era mai mare, la construc\ie se ad[ugau dou[ arcuri laterale mai joase. A`a este arcul zis al lui Constantin.
Tot ^n amintirea r[zboaielor victorioase purtate de ^mp[ra\ii romani, s-au construit columnele. Ele erau mari construc\ii cu aspect cilindric, dep[`ind adesea, cu postament cu tot, ^n[l\imea de 20 de metri. @n partea de sus a columnelor se gasea de obicei statuia ^mp[ratului ^n ve`minte de r[zboinic. Pe partea cilindric[, de jos ^n sus, continuu, ^n spiral[, se desf[`urau frize cu basoreliefuri. Aceste sculpturi narative, cu subliect istoric, ^nf[\i`au scene din r[zboaiele celebrate prin aceste monumente. Cele mai ^nsemnate sunt Columna lui Traian `i Columna lui Marc Aureliu, de la Roma.