Descriere referat

| Referate istorie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Turnul Babel

Astăzi există aproximativ 6 000 de limbi cunoscute care sunt vorbite în întreaga lume. Conform Vechiului Testament, cândva toţi oamenii vorbeau aceeaşi limbă. Cartea Genezei artă cum aceşti oameni “monolinguali” au început să construiască Turnul Babel - un templu-turn foarte înalt numit ziggurat** – pentru a-i ajuta în încercarea de a ajunge la Ceruri şi a vorbi direct cu Dumnezeu. Spre a-i pedepsi pentru acest gest de supremă aroganţă, Dumnezeu a făcut în aşa fel încât oamenii să nu se mai poată înţelege între ei. Fiecare grup vorbea o altă limbă şi acesta a fost primul pas al omului spre haos:
…“Dar Dumnezeu s-a pogorât pe pământ ca să vadă oraşul şi turnul pe care îl construiau oamenii. Şi Domnul a spus: ‘Dacă acum, ca un singur popor care vorbeşte aceeaşi limbă, au început să facă aceasta, atunci nimic din tot ce plănuiesc nu va fi cu neputinţă de făcut pentru ei. Hai să ne pogorâm pe pământ şi să le încurcăm limbile, ca să nu se mai poată înţelege.’ Aşa că Dumnezeu i-a împrăştiat prin toată lumea, iar ei nu au mai construit acel oraş. Iată de ce s-a numit Babel, fiindcă Domnul a încurcat limbile întregii lumi”… (Geneza 11)
Povestea Turnului Babel pare cu atât mai potrivită, cu cât lingviştii caută să pătrundă “haosul” diverstităţii lingvistice existente la ora actuală, pentru a identifica rădăcinile din care s-a dezvoltat limbajul uman. Întrebarea dacă toate limbile omenirii au derivat dintr-o origine unică sau din mai multe rămâne un mister la fel de mare ca şi Turnul Babel. În pofida dimensiunilor sale impresionante, nu se ştie să se fi descoperit vreodată unde se afla acest turn şi în ce scop a fost ridicat. Mai mult, având în vedere dominaţia tot mai hotărâtă a unor limbi precum engleza, chineza şi spaniola, ne putem chiar întreba dacă, în mileniul următor, nu ne vom reîntoarce la epoca anterioară Turnului Babel, în care să existe o singură limbă pentru toţi...
* Deşi nu există nici o dovadă arheologică, tradiţia consideră că Turnul Babel are legătură cu străvechea cetate a Babilonului, ale cărei ruine se află pe malul estic al fluviului Eufrat, la aproximativ 50 km sud de Bagdad, Irak.
** Zigguratele au fost construite în oraşele Mesopotamiei (Irak), în intervalul aproximativ 2 500 î.e.n. – 500 e.n. Unele aveau până la opt platforme, construite din cărămizi de mâl. Cei care veneau să se închine în aceste temple urcau treptele abrupte, pentru a ajunge în vârful templului.
Evoluţia limbajului

Ceea ce deosebeşte omul de restul lumii animale este capacitatea lui înnăscută pentru limbaj. Prin limbaj a fost capabil omul primitiv să ajungă prima verigă a lanţului trofic. El a dejucat planurile oricărui animal de pradă mai puternic, cu colţi mai ascuţiţi, datorită capacităţii sale de comunicare cu alţi oameni, putând forma grupuri de vânătoare mai eficiente.
La ora actuală, este uşor să luăm limbajul drept o certitudine. Atât de pătrunşi de limba noastră maternă, ne este dificil să explicăm unui străin de ce pronunţăm anumite lucruri în modul în care o facem. În mod similar, nu ne întrebăm de unde provin limbile, pentru că ele par a fi un fapt de viaţă: franceza în Franţa, japoneza în Japonia, chineza în China şi aşa mai departe. Totuşi, dacă ne întoarcem în timp cu câteva mii de ani, nici una dintre aceste limbi nu se vorbea în ţara respectivă. De fapt, nici una dintre aceste limbi nu exista în lume. De aici se naşte întrebarea – de ce există la ora actuală atât de multe limbi ?
Răspunsul este: datorită călătoriilor. Pe măsură ce diferiţi oameni călătoreau şi migrau spre diferite colţuri ale lumii, limbile au suferit un proces de diversificare. Când diferenţele dintre limbaje au devenit prea mari pentru ca oamenii să se mai poată înţelege, s-au format două limbi diferite, derivate dintr-una singură.
Diferitele comunităţi modificau adesea acelaşi limbaj pentru a-l adapta unor necesităţi diferite – o comunitate cu un stil de viaţă nomad, preocupată de căldură şi de obţinerea apei, adapta limbajul în consecinţă. La fel şi o comunitate agrară, preocupată de recolte, anotimpuri şi cicluri. Dar cele două limbi diferite aveau, totuşi, ceva în comun: un limbaj ancestral, care stătea la baza variaţiilor ulterioare. Apoi, era posibil ca acele două limbi să se diversifice încă o dată, devenind patru limbi. Din acest proces fără sfârşit s-a dezvoltat un adevărat arbore al relaţiilor între limbi.
Limbile s-au diversificat din diferite motive. Pe măsură ce dominaţia imperialistă şi-a lăsat amprenta în lume şi au fost create coloniile, s-a produs o convergenţă tot mai pronunţată a comunităţilor cu limbi diferite. Ocuparea prelungită a unui teritoriu de către o armată străină, de pildă, poate avea ca rezultat un anumit tip de “încrucişare” lingvistică. Ca urmare, cucerirea Europei de către romani a produs dialecte regionale ale latinei care au evoluat treptat în limbile romanice pe care le cunoaştem astăzi: franceza, italiana, spaniola, sardina, catalana, româna.
Lingviştii susţin că numărul de limbi vorbite în lume a atins apogeul în secolele 17 şi 18. Categoric, nu este o pură coincidenţă faptul că acea epocă de aur a fost şi martora unei dezvoltări spectaculoase a comerţului mondial şi a dominaţiei imperialiste.
Puterea cuvântului

Fiecare pas al călătoriei noastre spre civilizaţie a solicitat existenţa unui limbaj. Când limbajul a devenit un vehicul inadecvat pentru păstrarea unui mesaj sau transmiterea acestuia mai departe, a fost introdus cuvântul scris (sau cioplit). Cuvântul scris a fost un element vital pentru apariţia statelor-naţiune precum Mesopotamia şi pentru managementul unor guverne profund birocratice, precum cel din China. În paralel, cuvântul rostit a fost instrumentul agitator de mare forţă al multor figuri marcante ale lumii. I-ar fi înflăcărat Hitler pe nazişti, determinându-i să treacă la acţiuni într-un mod atât de eficient, dacă n-ar fi făcut apel la cuvinte ?
Ideea este că, prin combinarea cuvintelor, putem descrie practic orice obiect, gând sau idee. Putem provoca, seduce şi convinge fără să atingem cu mâna. Având un sistem gramatical complex şi un vocabular vast, limbajul uman este mult deasupra oricărui sistem de comunicare din lumea animală. Pe scurt, limbajul defineşte şi explică ce înseamnă să fii om. De la triburile africane la indienii amazonieni sau la membrii unei "bande" din New York, limbajul este inseparabil de ceea ce suntem noi, ca oameni.
Un aspect care îi uluieşte pe lingvişti este dimensiunea puterii de exprimare a omului. Foarte rar, doar în cazul unor poveşti repetate sau intrate în obişnuiţă, formulăm exact aceeaşi propoziţie