Descriere referat

| Referate economie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Controversele notabile din literatura economică privind conceptul de transnaţionalitate lasă loc unui consens în legătură cu factorii majori care accentuează procesul de internaţionalizare a serviciilor. Într-adevăr, dezvoltarea STN şi impactul progresului tehnologic asupra sectorului de servicii sunt recunoscute unanim ca având un cuvânt important de spus în direcţia influenţării gradului de internaţionalizare a serviciilor. Comerţul internaţional, după cum s-a arătat anterior, pierde teren în faţa celorlalte modalităţi de prezenţă pe o piaţă externă. Este evident în acest caz că acordurile de licenţă, societăţile mixte sau ISD efectuate de marile transnaţionale preiau comanda dezvoltării. Numeroase segmente de servicii, cum ar fi cele de producţie sau cele care sunt implicate în activităţi de circulaţie, s-au internaţionalizat datorită creşterii rapide a sferei de influenţă a STN din domeniul industriei prelucrătoare. Marile bănci, agenţii de publicitate, firme de consultanţă, companii de transport sau lanţuri hoteliere nu au făcut decât să le urmeze. Interactivitatea dintre ramuri a determinat acest comportament. Serviciile de afaceri au urmat clienţii din industria prelucrătoare, dar fenomenul a avut şi o incidenţă inversă, în sensul că existenţa unei reţele globale de corporaţii prestatoare de servicii de afaceri a orientat stabilirea în spaţiu a companiilor din industrie. Companiile de servicii, prin internaţionalizare, pot face chiar mai mult, acţionând şi asupra sectorului propriu şi determinând şi internaţionalizarea altor categorii de servicii. Globalizarea clienţilor este principala cauză a globalizării producătorilor de servicii. Prezenţa locală pe o piaţă nu este dictată doar de caracteristicile serviciilor (intangibilitate, eterogenitate, imposibilitatea stocării, necesitatea proximităţii fizice dintre producător şi consumator) dar şi de dorinţa menţinerii renumelui, care acţionează ca un certificat de garanţie pentru client. Serviciile bancare şi de asigurări, cele de publicitate şi serviciile profesionale (consultanţă juridică şi financiară, contabilitate şi audit, recrutarea personalului înalt calificat, cercetarea pieţei, sondarea opiniei publice) sunt nevoite să ofere servicii de reputaţie mondială pentru clienţii anterior plasaţi pe piaţă. STN au înţeles faptul că prezenţa comercială pe piaţă sau tranzacţiile cu servicii desfăşurate prin intermediul filialelor asigură continuitatea activităţii şi siguranţă mai mare, gradul scăzut de standardizare a serviciilor invalidând simplele activităţi de comerţ. STN din servicii încă de la început se orientează asupra ISD. Fluxurile de ISD iau treptat locul modalităţilor clasice de comerţ, tendinţele de liberalizare şi importanţa tot mai mare care li se acordă în negocierile comerciale ajutând la propagarea fenomenului. Schimbările tehnologice din sectorul serviciilor au ajutat procesul de internaţionalizare prin intermediul STN. Acestea au înlesnit: • separarea procesului de producţie în numeroase activităţi dispersate sub aspect geografic, pentru a se valorifica avantajele legate de costuri • conectarea şi controlarea diferitelor stadii ale procesului de producţie diversificat sub aspect geografic. Sporirea eficienţei prin realizarea de economii de scară sau de gamă, ca avantaj pentru producător dar şi accesul la o paletă mai mare de produse diferenţiate şi mai ieftine, ca avantaj pentru consumator, sunt motive pentru care unii analişti cred că globalizarea economiei mondiale este o urmare a evoluţiei din domeniul serviciilor. Comerţul cu servicii dintre ţări, care rezultă din procesul globalizării, poate fi redus în principal la tranzacţii intra şi interfirmă cu produse intermediare sau cu servicii intermediare: servicii financiare, servicii de management sau alte materii prime informaţionale. O parte însemnată a acestor servicii este tranzacţionată de STN, ale căror strategii presupun o coordonare cu atât mai eficientă cu cât serviciile de management sunt mai bine puse la punct. O primă concluzie este că mijlocul principal de internaţionalizare a serviciilor nu poate fi comerţul transfrontalier ci extinderea activităţilor corporaţiilor internaţionale. Terminologia utilizată este diferită, vorbindu-se despre conglomerate transnaţionale de servicii (American Express, Sears, etc.), conglomerate transnaţionale integrate (Mitsubishi, Mitsui, etc.), sau firme de servicii nultiunităţi, după terminologia utilizată de Porter. STN din sectorul serviciilor acţionează, după cum am menţionat anterior, şi asupra dezvoltării industriale dar şi asupra altor sectoare din domeniul terţiar.