Descriere referat

| Referate geografie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Atolul este o insula circulara din corali in mijlocul careia se afla o laguna. Termenul de atol provine din limbajul Divehi, characteristic insulelor Maldive, o natiune insulara din Oceanul Indian. Atolii se gasesc raspanditi in marile tropicale si subtropicale, in special in Ocenul Pacific si in Oceanul Indian, deoarece aici gasesc conditiile esentiale pentru a se putea dezvolta si anume: temperature de 25-30 de grade Celsius, salinitate de 27-40%, transparenta de cel putin 25m si o mare cantitate de oxige dizolvat in apa. In afara acestor conditii, coralii nu pot forma recife.
In ceea ce priveste formarea atolilor, se crede ca acestia s-au format pe flancurile unui vulcan subacvatic, atolul proiectandu-se la suprafata apei fie ca o singura insula, fie ca un grup de insulite. In mod obisnuit insula sau grupul de insulate se ridica la suprafata apei la o inaltime de 4-6 m. Majoritatea recifelor se intind chiar in apropiere de suprafata apei si de aceea sunt expuse actiunii valurilor si curentilor marini. Laguna poate avea adancimi cuprinse intre 20-30m si chiar peste 90m.
II. COMPOZITIA ATOLILOR



Atolul Aitutaki din Insulele Cook, Oceanul Pacific, este alcatuit din insulate mici care incercuiesc o laguna centrala.
Atolii ca si alte recife de corali, sunt alcatuiti in principal din schelete calcaroase si secretii bogate in carbonat de calciu, de natura biologica depuse dupa moartea organismelor marine, in principal corali, moluste si alge coraligene. Majoritatea atolilor sunt alcatuiti din resturi calcaroase rupte sau sfarmate de actiunea valurilor si adesea depuse de vant sub forma unor mici dune. Versantul extern este abrupt, iar pe suprafete nu foarte extinse traiesc unii corali ce au o usoara tenta de roz pe margini. Muchia versantului corespunde unei creste dure, numta “creasta cu Lithothamnion”, pe care se sparg valurile inalte.
Spre laguna se intalneste o alternanta de blocuri calcaroase si bioherme si un sant extern ce separa platoul recifal de insula. Insula reprezinta partea cea mai inalta a recifului si este alcatuita in principal din resturi calcaroase neconsolidate si sfarmate de valuri. In centrul insulei se intinde o depresiune cu fundul plat si apa sarata, acesta constituind laguna. Cealata portiune dintr-un atol, in mod obisnuit, este alcatuita din nisip fin, cimentat, dand aspectul unui pavaj, iar plajele din apropiere sunt alcatuite din nisip calcifer, foarte fin, formand plajele albe ale insulei. Daca intreg atolul se ridica deasupra nivelului marii, sedimentele calcaroase sunt erodate, devenind o suprafata denivelata, cunoscuta sub numele de makatea.
In centrul atolului sau in apropierea acestuia, datorita faptului ca apele subterane se gasesc la mica adancime, se pot sapa foarte usor fantani, iar daca insula primeste si o mare cantitate de precipitatii, apa tinde sa fie foarte proaspata. Daca insula este mica sau se afla intr-o regiune cu precipitatii putie, atunci apa tinde sa fie sarata.
III. VEGETATIA SI FAUNA ATOLULUI

Atolul Fiji din Oceanul Pacific. Imagine aeriana.

Cea mai evidenta trasatura a suprafetei unui atol este vegetatia. Plantele cresc in zone bine definite. In functie de aceste zone ele sunt etajate de la tarmul exterior la cel interior al atolului. Varietatea specifica a plantelor este redusa, predominand plantele de tarm si unii copaci.