Descriere referat

| Referate informatica | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

2. Pornirea server-ului MySQL
3. Pornirea client-ului MySQL
4. Afisarea bazelor de date
5. Selectarea bazei de date curente
6. Creearea bazei de date
7. Creearea tabelelor
8. Creearea campurilor
9. Afisarea proprietatilor tabelului
10. Afisarea intrarilor dintr-un tabel
11. Adaugarea datelor
12. Afisarea conditionata a rezultatelor
13. Sortarea intrarilor din campuri
14. Modificarea structurii unui tabel
15. Stergerea campurilor
16. Modificarea numelui tabelului
17. Actualizarea valorilor
18. Stergerea tabelului si a bazei de date
19. Incheiere

ATENIE: Continutul de fata nu constutuie o alternativa la un material de specialitate !
Pentru aceasta consultati documentatia MySQL sau o carte de specialitate.
2. Pornirea server-ului MySQL
Modul in care pornim serverul MySQL este dependent de tipul de sistem de
operare pe care-l rulam. Astfel, pentru un sistem de operare bazat pe kernel NT,
se lanseaza apeland executabilul “mysqld-nt”, altfel doar prin “mysqld” (MySQL
daemon).
Aceste fisiere excecutabile se afla in “x:\mysql\bin\”. Un sfat totusi, daca rulati
frecvent MySQL va recomand sa creati un fisier batch cu care sa porniti
automat server-ul MySQL la pornirea Windows-ului.
Pentru cei ce nu stiu cum se realizeaza un fisier tip batch (cu extensia .bat), va
voi explica in cele ce urmeaza:
– deschideti MS-DOS prompt dand comanda “cmd” in meniul “Run” din bara
de start Windows
– iesiti in radacina discului cu “cd \”
– tastati urmatoarea linie “copy con mysql.bat”
– scrieti in fisier calea completa spre fisierul executabil “mysqld-nt” sau
“mysqld” (ex: “cd c:\mysql\bin\ /mysqld-nt” - / pe a doua linie)
– salvati modificarile apasand combinatia de taste [CTRL]+Z
– creati un shortcut al acestui fisier in directorul StartUp (ex: deschideti meniul
Start, dati click stanga pe “Startup” si selectati optiunea “Explore” dupa care
mutati sau creati shurtcut-ul spre fisierul batch creeat anterior
3. Pornirea clientului MySQL
Dupa ce ati pornit server-ul MySQL va trebui sa rulati clientul MySQL, aplicatia
ce va ofera posibilitatea sa efectuati operatii asupra bazelor de date, respectiv
consola de unde furnizati comenzi server-ului MySQL.
Pentru a porni clientul MySQL, deschideti prompt-ul MS-DOS, intrati in
directorul “mysql\bin” si tatstati “mysql” pentru a porni consola MySQL.
O imagine ca cea de mai sus va va aparea pe terminal-ul MS-DOS.
In cazul in care server-ul MySQL nu este protejat printr-o parola imaginea de
mai sus va trebui sa reflecte rezultatul aparut pe monitorul vostru.
Daca administratorul sistemului v-a dat un username si o parola pentru
conectarea la MySQL atunci va trebui sa sfecificati acestea prin urmatoarele
flag-uri:
“mysql -u utilizator -pparola”
Observati ca am alipit “parola” flag-ului “-p” (password), altfel parola inserata
de voi nu va fi recunoscuta de catre MySQL.
Daca totusi, nu aveti o parola stabilita insa vreti sa va conectati la server-ul
MySQL sub un alt nume de utilizator, folositi:
“mysql -u utilizator”
Imaginea de mai jos arata modul in care au fost date directivele MySQL:
Ok, daca totul a decurs conform planului vom incepe prin a da comenzi serverului
MySQL.
Pentru inceput vom afisa bazele de date continute de MySQL dand comanda:
4. Afisarea bazelor de date
“show databases;”
Observati “;” din exeplul de mai sus. Ele reprezinta terminatorul de comanda
MySQL si arata server-ului unde se termina o comanda pentru ca in MySQL
comanzile se pot intinde pe mai multe randuri.
In cazul in care aveti o comanda foarte lunga, pentru a fi mai usor viziblila si in
acelasi timp lizibila, dati comanzile MySQL si plasati “;” doar la sfarsitul
declaratiilor.
In caz contrat MySQL va afisa “>”, ceea ce inseamna ca server-ul MySQL
asteapta o comanda, respectiv comanda data nu este completa, deci nu are
terminatorul necesar.
Comanda “show databases;” va afisa rezultatele sub forma de tabel (1 coloana
x n linii). Rezultatul acestei comenzi reflecta numele bazelor de date prezente in
MySQL.
Pentru a opera/interactiona cu o anumita baza de date, aceasta va trebui
selectata dupa cum urmeaza:
5. Selectarea bazei de date
“use baza_date”
Declaratia de mai sus nu se termina in “;” deoarece este o directiva MySQL si nu
o comanda pe o baza de date.
Dupa selectarea bazei de date asupra caruia vom interactiona putem da directive
de operare pe baza de date in cauza.
Inainte de aceasta va trebui sa reamintesc celor ce au uitat si sa le mentionez
celor ce nu stiu ca o baza de date este formata din:
– numele bazei de date
– tabele
– intrati/campuri in baza de date (inregistrari, acestea fiind stocate ordonat in
randuri si coloane)
De retinut ca o baza de date poate contine mai multe tabele ce pot contine multe
intrari/campuri.
Acest tip de organizare face dintr-o baza de date un sistem ordonat si efcient,
mai ales in cazul in care baza de date contine foarte multe informatii. Pentru a
intelege mai bine topologia unei sistem de baze de date sa facel analogia cu un
arbore:
– radacina este numele bazei de date care va contine:
– crengile reprezinta tabelele
– frunzele de pe crengi, intrarile/informatiile din baza de date
Desigur, acest exemplu este intr-un fel abstract din moment ce am uitat sa
mentionez ce rol indeplineste tulpina insa va las pe voi sa-l atribuiti unei
entitati.
MySQL, ca si orice alt sistem de baze de date opereaza cu tipuri de