Descriere referat

| Referate romana | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Bivolul si cotofana
Cunoastem ca fabula este o creatie epica in versuri sau in proza in care autorul, prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor personificate satirizeaza defecte sau moravuri omenesti cu scopul de a le indrepta.
Orice fabula are doua parti: intamplarea propriu-zisa si morala sau invatatura care se desprinde din text direct sau indirect, de obicei continuta in versurile finale.
O astfel de fabula este si "Bivolul si cotofana" scrisa de George Toparceanu.
Remarcabil creator de imagini, George Toparceanu isi concepe fabula "Bivolul si cotofana" in secvente ce corespund celor patru strofe alcatuite din versuri lungi si scurte. Nerespectand structura traditionala, fabula contine o morala implicita, ea reliefandu-se pe parcursul textului narativ prin relatarea faptelor.
Titlul prezinta doua din cele trei personaje ale fabulei: bivolul si cotofana care se afla intr-o relatie de asociere.
Bivolul este tipul gospodarului "cu greutate", dar impulsiv, manios, ancorat social, care urmareste un profit, si cotofana, personaj ce se afla in anturajul celui puternic reprezentand categoria oamenilor simpli, obisnuiti, modesti si muncitori.
In text este prezentata ca martor al intamplarii si face servicii boului in schimbul tolerantei lui.
Creatia epica in versuri, fabula "Bivolul si cotofana" cuprinde o intamplare prezentata sub forma alegorica la care participa bivolul, catelul si cotofana.
Autorul isi indreapta intentia critica spre cei inclinati sa profite de pe urma altora.
Procedeul personificarii este folosit ca figura dominanta pentru metaforizarea adevarului.
In expozitiune autorul prezinta un tablou cu notatii descriptive in care se remarca doua personaje: "Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros/ Se plimba o cotofana cand in sus si cand in jos"
Un catel, mirat ca o cotofana se plimba pe spinarea unui bou se hotaraste sa sara si el.
Lipsit de simtul realitatii si considerand ca are posibilitatea de a profita, catelul sare pe spinarea bivolului spre a se bucura de binefacerile unei plimbari comode (intriga).
Desfasurarea actiunii este dinamica. Aici aflam cum se elibereaza bivolul de povara cainelui si anume aruncandu-l in trifoi "ca pe o zdreanta" (comparatie): "Dar i-a fost destul o clipa sa se scuture si apoi/ Sa-l rastoarne/ Sa-l ia in coarne/ Si cat colea sa-l arunce ca pe o zdreanta in trifoi."
Verbele la conjunctiv "sa rastoarne", "sa arunce" dau dinamism actiunii.
Cuprins de revolta, boul apostrofeaza pe cel ce a incercat sa profite de pe urma lui. In acelasi timp motiveaza de ce accepta prezenta cotofanei pe spatele sau: "Cotofana, treaca-mearga, pe spinare o suport/ Ca ma apara de muste, de tantari si de tauni..."
El, gospodar cu greutate nu poate tolera un parazit, deoarece nu vrea sa se umple de rusine in fata celor din jur.
Pentru bivol, catelul este "o javra, o potaie proasta", demna de dispretul lui.
Strofa se deruleaza in formulari interogative, care arata mania bivolului, intr-un limbaj agresiv, ce exprima o atitudine brutala.
Cotofana nu participa la actiune, ea este prezentata direct "Se plimba o cotofana/ Cand in sus si cand in jos".
Categoria careia ii apartine este cea a oamenilor care muncesc in tacere, a oamenilor simpli care nu fac zgomot in jurul lor.
Implicita sau explicita, situata la inceput sau la sfarsit, fabula cuprinde o invatatura ca rezultat al celor relatate - morala.