| Referate agricultura | Recomanda unui prieten

Boala Aujeszky, cunoscută şi ca Pseudorabie este produsă de un alfaherpes virus pentru care porcul este singurul rezervor natural. Mai sunt receptive bovinele, ovinele, caprinele şi în rare cazuri cabalinele. Câinii, pisicile, şobolanii şi şoarecii se pot infecta devenind astfel surse de infecţie şi vectori pentru animalele de fermă.
La porc, simptomatologia depinde de virulenţa tulpinii, doza infectantă şi de vârsta purceilor. În general, purceii sugari manifestă anorexie şi fenomene predominant nervoase, adulţii prezintă tulburări respiratorii iar la scroafe se pot produce avorturi sporadice.
Izolarea virusului pe culturi celulare sau numai detecţia virusului prin marcare cu conjugat fluorescent pe secţiuni de ţesuturi se realizează relativ uşor şi constituie tehnicile de bază pentru confirmarea bolii. Dintre testele serologice utilizate sunt acceptate neutralizarea virală, ELISA şi latexaglutinarea. Interpretarea rezultatelor se face ţinând seama de faptul că, la purceii proveniţi din scroafe puternic imunizate prezenţa anticorpilor maternali în sânge se poate prelungi până la vârsta de patru luni.
Pentru câteva decenii, după prima descriere a bolii de către A. Aujeszky în anul 1902, cazurile clinice au fost observate numai în mod sporadic în Europa. Acest aspect s-a modificat radical la începutul anilor 1970, când evoluţia bolii a căpătat caractere endemice şi epidemice în exploataţii cu sisteme intensive de creştere producând pierderi economice însemnate. Ca urmare, în cadrul strategiilor de combatere, în multe ţări, s-a trecut la aplicarea programelor de eradicare bazate pe vaccinarea de necesitate şi eliminarea cazurilor seropozitive sau prin lichidarea întregului efectiv (stamping out). Astfel, la începutul anilor 1980, măsura lichidării efectivelor seropozitive a fost aplicată în Anglia şi a avut ca urmare obţinerea statusului de ţară liberă de boală, care se păstrează şi astăzi. De asemenea, în Danemarca, aceată strategie a avut rezultate asemănatoare în toată ţara, cu excepţia zonei de vecinătate cu Germania, în care boala nu a putut fi eradicată. Aici a fost nevoie de finanţarea unui program bazat pe vaccinare. Programul a fost aplicat cu succes şi a dus la eradicarea bolii şi obţinerea statusului de ţară liberă pentru Boala Aujeszky, status care se păstrează şi în prezent.
În celelalte ţări programele aplicate au dus la ţinerea bolii sub control şi la diminuarea pierderilor economice, până la limite acceptate de producători.
În anul 1993 odată cu deschiderea graniţelor şi liberalizarea comerţului în ţările Uniunii Europene, în Europa s-a implemantat o nouă strategie de eradicare a Bolii Aujeszky. Existenţa ţărilor sau regiunilor libere de boli virale epidemice şi endemice cu difuzibilitate mare a impus reglementarea comerţului cu animale vii şi produse ale acestora, în scopul eliminării riscului de răspândire a mai multor boli între care şi boala lui Aujeszky. Ca urmare a fost emisă Decizia 93/24/EEC prin care ţările U.E. şi-au impus Programe Naţionale de urgenţă pentru eradicarea Bolii Aujeszky.
Controlul serologic preliminar al efectivelor porcine a stabilit că în unele ţări cu o densitate redusă a populaţiilor de porcine (Luxemburg, Finlanda, Suedia) boala a fost absentă, programele prevăzând numai păstrarea statusului de indemnitate a ţărilor respective prin controlul introducerii de porcine numai din ţări libere de boală.
În ţările U.E., zonele cu prevalenţă redusă a seropozitivităţii porcinelor infectate, programele de eradicare au prevăzut strategia de stamping-out. În zonele cu prevalenţă crescută a seropozitivităţii au fost elaborate programe de vaccinare obligatorie, urmate de eliminarea animalelor seropozitive.
Comisia Europeană a stimulat aceste programe prin co-finanţare. Vaccinarea s-a efectuat cu vaccinuri marker la care glicoproteina gE este deletată. Vaccinarea cu vaccin marker a permis diferenţierea porcinelor infectate cu virusul sălbatic al bolii Aujeszky (seropozitive) de cele vaccinate.
În Germania vaccinurile Aujeszky deletate au fost introduse printr-un program început în 1989. După 10 ani de eforturi intense, de la 2000 de exploataţii infectate s-a reuşit reducerea la numai 9 exploataţii. Toate statele federale ale Germaniei, exceptând Saxonia Inferioară şi Renania de Nord-Westfalia sunt recunoscute ca libere de boală. Rezultate asemănătoare au fost obţinute în multe regiuni din Franţa, Olanda. Ca urmare, au fost emise deciziile 93/24/EEC şi 93/24/EEC prin care ţarile Uniunii Europene sunt împărţite în 3 regiuni, în funcţie de statusul faţă de Boala lui Aujeszky: Zona 1 - zonă cu ţări libere de boală; Zona 2 - zonă cu ţări în care programele de eradicare sunt aplicate în mod corespunzător; Zona 3 - zonă cu ţări fără programe de eradicare sau cu programe aplicate necorespunzător
Astfel Austria, Danemarca, Anglia, Luxemburg, Finlanda şi unele regiuni din Franţa, Germania, Olanda şi Islanda îndeplinesc condiţiile de indemnitate pentru Boala Aujeszky situîndu-se în zona 1. În celelalte regiuni din Germania, Olanda şi Franţa, programele de eradicare au dus la reducerea seroprevalenţei între 0,1% şi 1% fapt care le situează foarte aproape de obţinerea statusului de indemnitate faţă de Boala Aujeszky. În restul ţărilor U.E. rezultatele obţinute în programele de eradicare a Bolii Aujeszky sunt mai puţin satisfăcătoare. De exemplu în Spania şi Italia, considerate ca mari producătoare de porcine, prevalenţa seropozitivităţii faţă de virusul Bolii Aujeszky este mare, în unele zone boala evoluând enzootic. Celelalte ţări neincluse în U.E.: Norvegia, Islanda, Elveţia deţin statusul de ţări libere de boală ca şi unele din ţările candidate pentru integrare în U.E. cum sunt: Republica Cehă (1988), Estonia (1996), Lituania (1997). Dintre celelalte ţări candidate la aderare se apreciază că Ungaria, Polonia şi Croaţia aplică strategii de eradicare bine structurate pentru această boală, în conformitate cu cerinţele programelor de aderare.
În România, Programul Naţional de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale pe anul 2004 prevede, pentru Boala Aujeszky, următoarele măsuri obligatorii: • supravegherea clinică a tuturor exploaltaţiilor de porcine şi a fermelor de carantină pentru porcinele importate; • supravegherea serologică la 5% din scrofiţele şi vieruşii livraţi pentru reproducţie şi câte 3%, de trei ori, la interval de 2 luni, din expoataţii de creştere şi îngrăşare a porcilor; • examene virusologice şi histologice în toate cazurile de suspiciune de boală.
Acţiunile de supraveghere şi de diagnostic subvenţionate de la bugetul de stat au fost întodeauna
însoţite de vaccinarea obligatorie, aplicate în ferme de selecţie şi de reproducţie (scroafe, vieri şi tineret destinat vânzării), cheltuielile sunt suportate de proprietari.
Începând din anul 2000, în România a fost avizată utilizarea vaccinului marcat Porcilis Begonia Aujeszky produs de firma Intervet International, Olanda prin inginerie genetică bazată pe deleţia glicoproteinei E (gE) şi a genei timidin-kinaza (tk) din structura tulpinii NIA-3 a virusului Bolii Aujeszky. Cercetările efectuate au confirmat calităţile imunogene şi siguranţa totală ale tulpinii NIA-3, vaccinul Porcilis Begonia Aujeszky fiind primul vaccin viu marcat, utilizat contra Bolii Aujeszky, înregistrat în Comunitatea Europeană în anul 1991. Oferirea posibilităţii de diferenţiere între porcii infectaţi şi cei supuşi imunizării cu acest vaccin, prin examen serologic ELISA, a permis efectuarea unui pas decisiv în reuşita aplicării eficiente a programelor de eradicare a Bolii Aujeszky. Ca urmare, utilizarea vaccinului Porcilis Begonia Aujeszky a pătruns rapid în unităţile de selecţie şi de reproducţie a porcinelor din România astfel că, în această etapă, el constituie principalul mijloc de aplicare a Programului de eradicare a Bolii Aujeszky în marea majoritate a exploataţiilor de porci din ţară. În afara recunoaşterii unanime a calităţilor sale de către utilizatori şi de către organele autorităţii veterinare centrale pentru controlul produselor biologice, vaccinul Porcilis Begonia Aujeszky a fost bine promovat de firma producătoare, prin reprezentanţa sa în ţară, firma Intervet România Srl. O dovadă în acest sens a constituit-o organizarea şi desfăşurarea lucrărilor celui de-al treilea seminar ştiinţific pentru patologia suinelor la Sinaia, 7-9 Noiembrie 2003. Principalul subiect dezbătut cu această ocazie a fost „ Controlul şi eradicarea Bolii Aujeszky prin vaccinarea cu vaccinul marker Porcilis Begonia Aujeszky”.