Descriere referat

| Referate geografie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Bucureşti este cel mai populat şi cel mai important oraş din România, principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educaţional, ştiintific şi cultural. Aşezat în sud-sudestul României, la o altitudine de 60-90 m., pe râurile Dâmbovita şi Colentina, la 44°25'50" latitudine nordică şi 26°06'50" longitudine estică, la aproximativ aceeaşi latitudine ca Belgrad, Geneva, Bordeaux, Minneapolis şi la aceeaşi longitudine ca Helsinki şi Johannesburg.
Oraşul este împărţit în şase sectoare administrative, ocupă o suprafaţă de 226,6 kmp şi are o populaţie de 2.016.131 (la 01.01.1998), adică 9% din totalul populaţiei ţării şi 15% din populaţia urbană. După numarul de locuitori Bucureştiul este al treilea mare oraş din regiune, după Atena şi Istambul. Climatul prezintă veri fierbinţi (temperatura medie în iulie este de 23° C / 73° F) şi ierni reci (temperatura medie în ianuarie este de -3° C / 27° F). Precipitaţiile nu sunt foarte abundente, media fiind de 585 mm/23" anual, şi se produc în primul rând vara.
Numele de Bucureşti se află menţionat pentru prima dată într-un hrisov dat de Vlad Ţepeş, domnul Ţării Româneşti, la 20 septembrie 1459. Rezultatele cercetărilor arheologice atestă însă că teritoriul pe care se află oraşul a fost locuit neântrerupt încă din epoca paleolitică. Fondarea Bucureştiului este atribuită tradiţional unui ţăran pe nume Bucur, dar nu există documente scrise datate înainte de 1495.
Poziţia Bucureştiului, importantă încrucişare de drumuri comerciale, a determinat pe Vlad Ţepeş să ridice, la mijlocul secolului al XV-lea, Cetatea Bucureşti. Oraşul a fost întărit în timpul domnitorilor Matei Basarab, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu.
Atacurile turcilor si tatarilor au limitat cresterea orasului inainte de secolul XVII. Intre secolele XVII - XIX (incepand cu 1698) Bucurestiul a fost capitala Munteniei iar in 1862 a devenit capitala Romaniei. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea oraşul concentrează aproape întreaga industrie a ţării.
În primele decenii ale secolului XX Bucureştiul devine un centru politic şi economico-social puternic, locul de desfăşurare a principalelor evenimente istorice şi convulsii sociale (greva generală din anii ’20, grevele ceferiştilor din anul 1933, evenimentele din august 1944 etc.)
Populatia a crescut ca numar de la 122.000 (1859) la 639.000 (1930) si 1.452.000 (1966).
Oraşul a jucat un rol deosebit în desfăşurarea Revoluţiei din decembrie 1989. Luptele grele din zona Piaţii Palatului şi a Comitetului Central au dus la înlăturarea de la putere a preşedintelui Ceausescu şi a conducerii comuniste.

Prima instituţie românească de învăţământ superior, Academia Sfântul Sava, a fost înfiinţată în Bucureşti, în 1694 iar în 1864 a luat fiinţă Universitatea. Astăzi există 21 de instituţii de învăţământ superior cu aproape 100.000 de studenţi. Tot în Bucureşti se află din 1952 Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, din 1867Academia Română, două biblioteci naţionale, 40 de muzee, 230 de biserici (unele datand din secolulu XVIII), Opera Română, Teatrul de Operetă “Ion Dacian”, două orchestre simfonice, alte 20 de teatre.
Cladirea care actualmente adăposteşte Parlamentul României a fost construită la ordinul lui Ceauşescu între 1984 - 1989 şi este a doua cea mai mare clădire din lume cu cei 265.000 mp., după Pentagonul din Washington D.C. a cărui suprafaţă este de 604.000 mp. Muzeul Satului (1936) adăposteşte exemple din arhitectura rurală tradiţională care au fost colectate din toate regiunile ţării. Bucurestiul are de asemenea multe grădini, parcuri si stadioane (parcul Herăstrău, grădina Cişmigiu, stadionul Naţional “Lia Manoiu” etc.).