| Referate geografie | Bac 2008 geografie| Recomanda unui prieten

ISTORIC:
China are o istorie de peste 5.000 de ani. {n mileniul III [.Hr., a apãrut aici un mare imperiu. Cu circa 200 de ani [.Hr. imperiul s-a unificat ]i a fost ridicat Marele Zid Chinezesc, care a izolat China, de restul lumii. {n sec. XVIII-XIX, China intrã sub influen\a puterilor coloniale ]i a Japoniei. {n 1912 este [nlãturatã monarhia ]i se ajunge la rãzboi civil. {n 1927, Partidul Comunist creeazã Armata Ro]ie care, [n frunte cu Mao Zedong, proclamã [n 1949 Republica Popularã Chinezã. {ncepe perioada maoistã, când se adoptã modelul sovietic de dezvoltare, cu accent pe industria grea. {ntre 1958-1976 strategia se schimbã. Deviza devine - numai cu for\e proprii, fãrã influen\e strãine, politicul dominã economicul, agricultura redevine baza dezvoltãrii. Dupã 1976, dar mai ales din 1982, [ncepe „noua cale chinezã”, orientatã spre reforme, modernizare ]i deschidere cãtre Occident.
A}EZARE: SE-ul Asiei, din Asia Centralã pânã [n Pacific.
CARACTERISTICI GEOGRAFICE:
China prezintã un cadru natural foarte divers, se obi]nuie]te o [mpãr\ire generalizatã. China de Est ]i China de Vest. Prima are un relief de câmpie (Câmpia Manciuriei ]i Marea Câmpie Chinezã), precum ]i dealuri, cu o climã umedã. Vestul Chinei cuprinde mun\i ]i podi]uri, Podi]ul Tibet – cel mai [nalt de pe glob (5.000 m) cu o
climã aridã.
China are trei regiuni topografice principale ce se ridicã [n trepte (povârni]uri), de la depresiuni de-a lungul coastei de est pânã la mun\ii [nal\i din vest. Vârful cel mai [nalt din lume, Everest (8.848 m) se aflã pe grani\a dintre China ]i Nepal.
Nivelul cel mai scãzut, sub 1000 de metri, ocupã sec\iunea esticã ]i cea mai populatã a \ãrii. O mare parte a nordului Chinei se aflã [ntr-o zonã seismicã ]i câmpiile joase sunt adesea inundate.
CLIMA: Estul Chinei are o climã temperatã, cu ploi musonice puternice [n timpul verii. SE Chinei are o climã subtropicalã cu ploi puternice de varã. Centrul ]i S-V, au o climã continentalã cu veri calde ]i ierni reci ]i secetoase.
VEGETA|IA: - este subtropicalã [n sud. {n nordul \ãrii, [n Manciuria apar predominant tufi]uri ]i conifere scunde. Partea muntoasã vesticã este dominatã de stepe ]i de]erturi, dar cresc ]i pãduri foarte rare.
POPULA|IA: Republica Popularã Chinezã este na\iunea cea mai numeroasã din lume cu peste 1,17 miliarde de cetã\eni, aproape un sfert din totalul popula\iei globului. Majoritatea (94%) este concentratã pe litoralul din SE ]i [n câmpii, unde densitatea atinge 500-1000 loc./km2. Aproximativ 70% locuiesc la \arã [n sate cu circa 2000 locuitori. Urbanizarea ]i natalitatea sunt controlate de stat. China este [mpãr\itã [n 23 de provincii, trei municipalitã\i sub jurisdic\ie guvernamentalã ]i trei regiuni de grani\ã autonome.
RELIGIA: Religiile dominante sunt confucianismul (un sistem de valori sociale ]i politice care pune accent pe venerarea strãmo]ilor), budismul ]i islamismul. {n Tibet sunt budi]ti lamai]ti.
Dupã 1949, sub conducerea guvernului comunist, religia a fost combãtutã, de]i libertatea de a crede [ntr-o religie era garantatã prin Constitu\ia din 1954. {n timpul Revolu\iei culturale de la mijlocul anilor 1960, institu\iile religioase au fost distruse, dar din 1978 guvernul a devenit mai tolerant fa\ã de ceremoniile religioase. Totu]i existã un pericol continuu de tulburãri etnice, [n special [ntre budi]tii din Tibet ]i musulmanii din regiunea Xinjiang.
LIMBA: Limba chinezã are multe dialecte. Vorbirea curentã, mandarina, bazatã pe un dialect nordic (vorbit ]i [n jurul capitalei Beijing), a devenit limba na\ionalã.
Guvernul comunist a promovat acest dialect [naintea tuturor celorlalte forme de chinezã ]i acum este vorbit de aproape douã treimi din popula\ie. Un rezultat al acestui fapt este cã limba scrisã ]i cea vorbitã sunt mai aproape decât au fost vreodatã.
Pe lângã mandarinã, limbile din China se clasificã [n trei mari familii lingvistice. Familia lingvisticã ural-altaicã include grupurile lingvistice turcice, mongolice ]i tungusice, familia lingvisticã mon-khmer ]i familia lingvisticã indo-europeanã.
ECONOMIA: - se bazeazã pe agriculturã care ocupã 10% din suprafa\ã ]i antreneazã 60% din popula\ia activã.