Descriere referat

| Referate economie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Economia României se distinge prin existenţa unor multiple avantaje de interes pentru un potenţial partener străin: -> dimensiunile pieţei interne: 23 milioane de consumatori; cea de-a doua piaţă ca marime din Europa Centrală; -> poziţia geostrategică la intersecţia rutelor comerciale tradiţionale facilitează accesul la o piaţă de peste 200 milioane de potenţiali clienţi; -> căi de acces maritime si fluviale: Constanţă este cel mai mare port la Marea Neagră, iar odată cu finalizarea canalului Rin-Main-Dunăre, asigurând o arteră de circulaţie directă între Marea Neagră şi Marea Nordului, transportul pe apă între zona Orientului Mijlociu şi ţările central-europene se va scurta cu cinci zile. De asemenea, la Constanţa se va crea prima zonă de comerţ liber din România; -> existenţa unui important potenţial de resurse naturale, inclusiv sol fertil şi potenţial turistic; -> existenţa unei diversităţi de ramuri industriale - de la minerit şi construcţi de maşini la industria bunurilor de larg consum; -> forţa calificată de muncă şi salarii relativ mici; -> un nou cadru legislativ, deschis şi stimulativ pentru investitorii şi partenerii străini; -> un volum al datoriei externe relativ redus, comparativ cu datoria externă acumulată de alte ţări est-europene. 2.1.1. Industria Contribuţia sectorului industrial la formarea PIB s-a cifrat la 40,5% în 1990, 37,9% în 1991, 38,3% în 1992, 33,8% în 1993, 36,2% în 1994, 32,9% în 1995, 34,2 în 1996 şi 35,6 în 1997. S-a înregistrat un declin al producţiei industriale de 21,8% în 1992 faţă de 1991 şi de 54% comparativ cu 1989. In 1993 au aparut indicii modeste de redresare a producţiei industriale, înregistrându-se o creştere de 1,3% faţă de nivelul anului 1992. Sectoarele în care s-au înregistrat cele mai importante creşteri au fost exploatarea resurselor de apă (colectare, tratare şi furnizare) - 58%, tipărituri şi publicaţii - 45%, industria mobilei - 29%, mijioace de transport rutier - 25%, metalurgie - 8%, energetică - 7,1%. Conform datelor Comisiei Naţionale pentru Statistică, revigorarea activităţii în ramurile producătoare de mărfuri industriale (+3,7%) a condus la o creştere a volumului producţiei industriale de 3,3% în 1994 faţă de anul precedent. Pentru prima dată dupa 1989, 50% din valoarea exporturilor s-a realizat în sectorul bunurilor de larg consum. Creşteri importante s-au realizat la aparatură şi maşini electrice (+55%), articole din piele şi încalţăminte, confecţii din blană şi piele (+45%), aparate de radio, televizoare şi sisteme de comunicaţii (+114,6%). In 1994, volumul producţiei industriale exportate a reprezentat 18,6% din total: 52,7% pentru textile, confecţii din blană şi piele, 51,9% pentru mobilă, 32,3% pentru metalurgie etc. România are o îndelungată tradiţie în domeniul extracţiei şi prelucrării petrolului, industria sa petrolieră fiind una din cele mai vechi din lume. Prin contribuţia capitalului britanic şi francez, în 1864 a luat fiinţă prima companie petroliera a ţării. Capacitatea de prelucrare şi rafinare a petrolului depaşeşte 30 milioane tone pe an, iar utilajele româneşti destinate industriei petrolului sunt cunoscute pretutindeni în lume. Industria extractivă, siderurgia, construcţiile de maşini, industria chimică, industria materialelor de construcţii, construcţia de avioane, electrotehnică, industria mijloacelor de transport, a maşinilor şi utilajelor agricole etc. reprezintă alte ramuri industriale de tradiţie în această ţară. Printre partenerii de cooperare ai fabricilor româneşti s-au numarat firme din Marea Britanie şi Franţa – în aeronautică şi construcţii de maşini, dar şi firme japoneze, in special în producţia de rulmenţi. Industria uşoară a devenit deja o sursă importantă de încasări în valută forte; în general, unităţile din acest sector sunt de dimensiuni relativ mici, iar recent, un număr de capacităţi productive din această ramură au fost preluate în proprietate privată de către întreprizători români sau străini. Există, de asemenea, o industrie a lemnului performantă, în special producţia de mobilă. România este unul dintre cei mai importanţi exportatori mondiali de mobilă şi unul dintre primii cinci exportatori din Europa, 75% din producţia anuală curentă de mobilă fiind destinată exportului. 2.1.2. Agricultura Calitatea solului şi climatul sunt deosebit de favorabile pentru practicarea agriculturii. Cele 14.760.000 hectare de teren agricol sunt repartizate astfel: 64% teren arabil, 22% păşuni, 7% fâneţe, 4% vii şi livezi. România dispune de o diversitate de soluri deosebit de fertile. Suprafaţa împădurită acoperă 27,5% din teritoriul ţării. Volumul de masa lemnoasa tăiată este de cca. 1,350 milioane m3. Conform datelor FAO, reţeaua de irigaţii a României - cea mai vastă în comparaţie cu cea existentă în celelalte ţări central şi est-europene - acopera 35% din suprafaţa agricolă a ţării; în Bulgaria - 33%, în Cehia şi Slovacia -6%, în Ungaria - 3%, în Polonia - 0, 7%.