Descriere referat

| Referate informatica | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Selecţii din interviul acordat de academicianul Gheorghe Paun
Istoria calculatoarelor incepe acum 5.000 de ani in Babilon cu inventarea primului abac. De atunci s-au intamplat foarte multe. Calculatoarele asa cum le stim astazi isi au originea in 1936, cand un englez, Alan M. Turing, a lansat notiunile de calculabilitate si a adaptat notiunea de algoritm la calculul functiilor. Astfel masina Turing este definita ca masina ce este capabila sa rezolve orice functie calculabila. In 1945 John von Neumann descrie conceptul de functionare al programelor stocate pentru EDVAC. Astazi este clar unde s-a ajuns, nu se mai poate trai fara calculator, acesta fiind practic peste tot, in toate ramurile de activitate. Totusi vrem sa stim incotro va merge aceasta dezvoltare. De cativa ani, matematicienii, biologii si in special informaticienii privesc cu interes spre un domeniu cu totul nou, si anume calculatorul biologic. Acest domeniu foarte tanar a aparut in urma unui experiment al lui Len Aldeman. Acesta a avut ideea de a folosi ADN la rezolvarea unei probleme de matematica. Reusita sa a lansat domeniul calculului cu material organic.
- In acest domeniu cea mai noua directie a fost lansata in Romania de academicianul Gheorghe Paun. El a inventat modelul matematic al calculatoarelor cu membrana. Acest concept reprezinta o extindere a calculului cu ADN, celula avand o structura mult mai complexa, iar modelele teoretice sunt altele. In doar patru ani de cand Gheorghe Paun a lansat aceasta teorie, peste doua sute de lucrari au fost publicate in intreaga lume iar interesul pentru subiect este urias. Anual are loc un seminar organizat de Consortiul European de Calcul Molecular la Curtea de Arges. Anul acesta peste 50 de matematicieni si informaticieni din Romania, Franta, Germania, Italia, Austria, Spania, Ungaria, Moldova, Olanda, India, Finlanda, Anglia, Canada, SUA, Polonia au sosit la acest seminar. Simpozionul a fost organizat de Institutul de Matematica al Academiei Romane, Universitatea Milano-Bicocca, Italia, si Colegiul National Vlaicu-Voda din Curtea de Arges si a mai fost sprijinit financiar si de Institutul de Microtehnologie din Bucuresti.

Calculul biologic.
- Cadrul foarte general al calculului natural vrea sa se inspire din natura cu scopul de a avea algoritmi mai buni pentru calculatorul obisnuit fie pentru a construi noi tipuri de calculatoare, "calculatoare vii". Aici sunt foarte multe distinctii de facut. Aldeman a facut un calcul in eprubeta. Deci el a demonstrat ca se poate calcula cu ADN-ul eficient si ieftin. De aici pana la un calculator, care trebuie sa fie programabil, e cale lunga. Nu stiu daca se va realiza vreodata un calculator universal biologic deoarece noi avem calculatoare bune, iar scopul nu este sa fie inlocuite acestea, ci sa facem ceva complet diferit. Sunt anumite probleme pentru care calculatorul secvential de astazi nu este bun. Spre exemplu, un calcul pentru rezolvarea unei probleme de intrari contabile financiare unde complexitatea creste exponential. Timpul necesar pentru rezolvarea unei asemenea probleme pe un calculator obisnuit este prea mare. O solutie ar fi paralelizarea calculului astfel incat sa fie impartit in bucati mai mici ce vor fi calculate simultan. Din pacate, in cazul siliciului apar probleme tehnice extrem de complexe. In acest caz biologia ofera o posibila solutie pentru ca ea opereaza cu seturi de date extrem de compacte. Pe molecula de ADN se pot scrie volume uriase de date, iar aici avem patru litere si nu zero si unu, ca la calculatoarele obisnuite.
- Un biocalculator nu va mai folosi codul binar, ci unul in baza patru?