Descriere referat

| Referate psihologie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Viaţa progresivă din prezent impune spre discuţie numeroase întrebări şi probleme. Nivelul hotărîrii lor evident va viza nivelul bunăstării sociale a unui popor dat şi a întregii lumi.
Potrivit însă situaţiei vieţii cotidiene e clar că multe probleme nu sunt rezolvate după cuviinţă. Epoca democraţiei a descoperit numeroase „pete albe” în viaţa noastră de acum. Una din aceste pete e – problema copiilor care se educă în casele de copii. Dar şi în perioada de pînă la democraţie nu putem spune că nu ştiam despre existenţa acestor instituţii şi aceşti copii. Dar nu era o statistică concretă şi deschisă.
În prezent, însă, se ştie că:
a) 235 mii copii se educă în casele de copii (copii abandonaţi şi părăsiţi de ambii părinţi plecaţi la muncă peste hotare);
b) aceste instituţii (mai ales cele amplasate în localităţile rurale), sunt amenajate comparativ foarte slab pentru o dezvoltare normală a copilului (mediu minimalizat în stimuli);
c) sistemul de educaţie şi instruire necesită perfecţionare, de asemenea şi pregătirea cadrelor.
Cunoaşterea acestor date, însă, nu e suficient pentru ameliorarea situaţiei acestor copii.
În prezent, mulţi pe dreptate atestă o necesitate de inlegire a grijei sociale, pentru sănătatea copiilor orfani, apărarea lor juridică, includerea complexă în societate.
Problema copiilor orfani e foarte actuală în lumea întreaga. Cauza – revine în creşterea continuă a procentajului acestor copii şi mai ale a celor, care părinţii sunt lipsiţi de drepturi – (fenomenul de orfanietate socială).
În plan social ştiinţifico – teoretic, de acesti copii s-au ocupat şi se ocupă specialişti din lumea întreagă.
Astfel sunt recunoscute în plan internaţional lucrările cercetătorilor: A. Langmeier, V. Viliunas, S. Sitt, Dj. Boulbi, Z. Moteicic, N. Selovanov, M. Montessori, M. Chisteacovscaia, I. Lisina, A. Prihojan, U. Dubrovina.
Am vorbit deja că problema copiilor orfani se discută azi în lumea întreagă. Nu face excepţie nici ţara în care trăim.
Cu toate că situaţia acestor copii e alarmantă, în Moldova, pînă acum nu s-au atestat lucrări ştiinţifice ce ţin de descrierea particularităţilor psihologice a acestor copii în dependenţă de vîsta intrării în instituţie.
Socotind, însă, această problemă deschisă, am convenit de a face, totuşi, primul pas în vederea determinării specificului de dezvoltare a acestei categorii de copii. Stabilirea formei de deprivare, reieşind din condiţiile de educaţie şi trai ne va da posibilitate să determinăm condiţii specifice de corecţie a dezvoltării psihofizice.
Scopul lucrării:
Procesul de dezvoltare a copiilor în situaţii de deprivare în dependenţă de condiţii de trai şi educaţie şi organizarea unor modele active de corecţie.

Ipoteza:
Psihopedagogia cunoaşte un şir de deprivări. Ele revin din ceea de cei lipsit copilul pentru o dezvoltare normală. Copiii deprivaţi au dereglări în diferite sfere de dezvoltare şi depind de educaţia şi traiul copiilor. Respectiv, la copiii educaţia de la naştere în casa de copii, li se vor atesta – sfera emoţională mai păstrată şi sfera intelectuală mai scăzută, decît la copiii veniţi în casă de copii la 4 – 5 ani. La copii veniţi la 4 – 5 ani li se vor atesta: sfera emoţională mai dereglată şi sfera intelectuală mai înaltă decît la copiii crescuţi de mici în casele de copii. Comun pentru ambele grupe vor fi dereglările în comunicare de diferit grad.

• Obiectivele operaţionale ale lucrării:
a) analiza problematicii şi literaturii de specialitate;
b) stabilirea şi evocarea metodelor pentru confirmarea ipotezei;
c) stabilirea particularităţilor de dezvoltare psihică a copiilor aflaţi în condiţii deprivaţionale;
d) analiza rezultatelor primite şi corelarea lor cu rezultatele presupuse.

• Metodele de cercetare utilizate:
1. Testul Wechsler (varianta pentru copii) – pentru determinarea nivelului intelectual.
2. Metodica „Casa”, „Copac”, „Omuleţ”, desenul familiei – pentru determinarea tulburărilor neurotice.
3. Conversaţie – pentru stabilirea nivelului de dezvoltare a comunicării copilului cu adultul.
4. Metodica psiho – pedagogică de studiere a copiilor de 5 – 6 ani (coordonator S. Strebeleva).

• Baza experimentului:
Am cercetat un lot de 10 copii din casa de copii orăşănească. Vîrsta copiilor între 5 ani 6 luni – 6 ani 4 luni.
Primii cinci copii sunt crescuţi aici de la naştere sau veniţi pînă la 1 an de zile, ceilalţi cinci au venit la casa de copii la vîrsta de 4 – 5 ani.