Descriere referat

| Referate economie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

1.1 NOTIUNEA DE IMPOZIT Noţiunea de impozit provine din limba latină, de la cuvântul “impositus” şi din limba franceză de la cuvântul “impôt”. Impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie cu titlu nerambursabil datorată potrivit legii bugetului de stat de către persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe care le obţin sau bunurile pe care le posedă. Impozitul are caracter universal ca o consecinţă a suveranităţii statului şi el este o instituţie de drept publică fără de care nu se poate concepe existenţa statului, făcând parte organică din el. Din punct de vedere al instituirii, în epoca antică impozitele şi taxele erau hotărâte de forurile legislative cât şi de conducătorii acestor state, iar dreptul de a institui impozite şi taxe reprezintă prerogativ de conducere statală. Evoluţia impozitelor în evul mediu este evidenţiată în sporirea treptată a numărului şi felului impozitelor, atât a celor ce se percepeau în natură, cât mai ales a celor percepute în bani. În evoluţia modernă a impozitelor, instituirea acestora cu consimţământul contribuabililor a fost subordonată competenţei parlamentare, ca organ legislativ cu caracter reprezentativ de a reglementa impozitele şi celelalte venituri necesare acoperirii cheltuielilor publice. În mod excepţional, în împrejurări de necesităţi financiare deosebite, competenţa legislativă în materie fiscală a fost delegată puterii executive. Plata impozitului are caracter obligatoriu pentru toate persoanele fizice şi juridice care realizează venit dintr-o anumită sursă sau care posedă un anumit gen de avere. Dreptul de a institui impozite îl are statul, care îl exercită prin organele puterii centrale (Parlamentul) şi ale administraţiei de stat. Impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi nerambursabil, în schimbul acestora plătitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egală sau apropiată. Rolul impozitelor se manifestă pe plan financiar, economic şi social, diferit de la o etapă de dezvoltare a economiei la alta. Rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe plan financiar, în sensul că impozitele reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor publice. În ţările dezvoltate din punct de vedere economic prin intermediul impozitelor şi taxelor se procură între 80–90% din totalul resurselor financiare publice. Pe plan economic, rolul impozitelor se manifestă prin intermediul măsurilor pe care statul le ia pentru a interveni în activităţile economice; impozitele pot fi folosite ca un instrument de schimbare sau frânare a unei activităţi economice, de creştere sau reducere a producţiei sau a consumului unui anumit produs , de stimulare sau îngrădire a comerţului exterior etc. Pe plan social, rolul impozitelor se manifestă în mai multe direcţii, dintre care se poate menţiona rolul de instrument de redistribuire a unei părţi din PIB între clase şi pături sociale, între persoane fizice şi juridice etc. Pentru a sesiza efectele diferitelor categorii de impozite pe plan economic, social şi politic, este necesară gruparea acestora pe baza unor criterii ştiinţifice: a) după trăsăturile de fond şi de formă , pot fi grupate în impozite directe şi indirecte. Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice şi/sau juridice în funcţie de veniturile şi/sau averea acestora şi pe baza cotelor de impozit prevăzute de lege. Ele se încasează direct şi de la contribuabili la anumite termene dinainte stabilite. Caracteristic acestor impozite este faptul că în intenţia legiuitorului, subiectul şi suportatorul sunt una şi aceeaşi persoană însă uneori acestea nu coincid. În funcţie de criteriile care stau la baza aşezării la impozitele directe se pot grupa în impozite reale şi personale. Impozitele reale se caracterizează prin aceea că se stabilesc în legătură cu anumite obiecte materiale (pământ, clădiri, fabrici, magazine etc), făcându-se abstracţie de situaţia personală a subiectului impozabil. Ele mai sunt numite şi impozite obiective şi pe produs, deoarece se aşează asupra produsului sau venitului brut al obiectului impozabil.