| Referate chimie | Bac 2008 chimie| Recomanda unui prieten

Practic, vulcanizarea se face tratând cauciucul cu sulf sau cu protoclorurã de sulf, S2Cl2 în proportie de 0,3-3% în greutate fatã de cauciuc si în conditii speciale de temperaturã si de presiune.
Un procedeu modern îl constituie vulcanizarea radioactivã, care constã în expunerea cauciucului influentei radiatiilor emise de izotopul radioactiv al cobaltului, obtinându-se un cauciuc vulcanizat de calitate superioarã. Prin vulcanizare, cauciucul îsi îmbunãtãteste proprietãtile: i se mãreste elasticitatea pe care si-o mentine între limite mult mai mari de temperaturã, devine mai rezistent la agenti mecanici, la frecare, la agenti chimici si la apã, nu lasã gazele sã treacã prin el si dobândeste calitãti de bun izolator electric.
Prin încãlzire, sub presiune redusã, cauciucul se descompune cu formare de izopren.
Datoritã dublelor legãturi existente în lantul macromoleculelor, cauciucul are proprietatea de a da reactii de aditie, caracteristice hidrocarburilor nesaturate.
Cauciucul aditioneazã brom si acid bromhidric; de asemenea, prin hidrogenare cataliticã rezultã hidrocauciucul [C5H10]n, care nu mai contine duble legãturi si prezintã caracter saturat.
Întrebuintãri. Cantitãti importante de cauciuc se consumã pentru fabricarea anvelopelor, în industria constructoare de masini. Se fabricã tuburi, garnituri, curele de transmisie, articole sanitare, pãrti din aparate si din instalatii necesare industriei chimice, cleiuri de lipit, încãltãminte de cauciuc, izolatoare electrice, obiecte de uz casnic etc.
Cauciucul sintetic

Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu proprietãti asemãnãtoare celor ale cauciucului natural, care se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren sau cu nitril-acrilic etc. Vulcanizarea cauciucului sintetic se face analog cu a cauciucului natural. Fabricarea cauciucului sintetic comportã douã operatii:
• Prepararea monomerului; ca monomeri se pot folosi: izoprenul, butadiena, stirenul metil-stirenul, acrilonitrilul, cloroprenul etc.;
• Polimerizarea sau copolimerizarea monomerilor enumerati.

Ca procedee de polimerizare se utilizeazã astãzi:
• Polimerizarea termicã în prezenta de sodiu metalic;
• Polimerizarea în bloc (masã) si în emulsie.
Vom descrie câteva din cele mai importante tipuri de cauciucuri sintetice.



Cauciucul polibutadienic (Buna). În anul 1923, S.V. Lebedev a fabricat în U.R.S.S. acest tip de cauciuc sintetic prin polimerizarea, sub actiunea sodiului metalic, a butadienei, obtinute pe atunci din alcool etilic. Astãzi, butadiena se polimerizeazã în emulsie, folosind ca initiatori hidroperoxidul de izopropil-benzen.
În procesul de polimerizare, moleculele de butadienã se pot lega în pozitiile 1, 4 rezultând polimeri liniari nesaturati conform schemei: