Descriere referat

| Referate economie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) este un centru care gestionează, în numele Băncii Naţionale a României (BNR), incidentele de plată pentru interesul terţilor, persoane fizice şi/sau juridice. CIP a intrat în funcţiune în februarie 1997 pentru a filtra, avertiza şi elimina factorii de disfuncţionalitate din cadrul Sistemului de Plăţi de Interes Naţional (SPIN). CIP, centru naţional de intermediere şi valorificare a informaţiei privind incidentele apărute la plăţile efectuate cu instrumentele de plată de debit: cecuri, cambii, bilete la ordin, are ca obiective:
• creşterea disciplinei decontărilor;
• aplicarea reglementărilor în vigoare;
• creşterea încrederii publicului în utilizarea plăţilor fără numerar;
• evaluarea şi limitarea riscului prezentat de clienţii rău-platnici.
Transmiterea informaţiei la CIP se face pe cale electronică, fie prin utilizarea reţelei de comunicaţii interbancare ce leagă centrala BNR cu centralele tuturor băncilor, fie prin reţeaua interbancară a BNR, de către persoanele declarante (unităţi teritoriale ale băncilor, centralele societăţilor bancare, birourile incidente de plăţi din cadrul sucursalelor BNR). În primele 12 luni de funcţionare a sistemului 85% din mesaje au fost transmise prin sucursalele BNR.
Gestionarea informaţiilor colectate de CIP se face în cadrul unor fişiere naţionale, organizate pe tipuri de instrumente de plată:
• Fişierul Naţional de Cecuri (FNC);
• Fişierul Naţional de Cambii (FNCb);
• Fişierul Naţional de Bilete la Ordin (FNBO) şi
• Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc (FNPR).
Incidentele de plăţi gestionate de CIP sunt majore şi minore.

Fişierul Naţional de Cecuri

Înscrierea în FNC se realizează pe baza unei cereri de înscriere a refuzului bancar, atunci când o filă cec este refuzată la plată. Motivele care stau la baza unui refuz la plată pot fi:
a) emiterea cecului fără autorizarea trasului;
b) lipsa totală sau parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare;
c) lipsa totală sau parţială de disponibil, în cazul prezentării la plată după expirarea termenului de prezentare;
Potrivit Legii cecului, cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor, să fie prezentat la plată în termen de 8 zile, dacă este plătibil în chiar localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri, în termen de 15 zile. În articolul 30 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, «termenele aici arătate se socotesc din ziua arătată în cec ca dată a emiterii», iar în baza Normelor cadru nr. 7/1994, emise de BNR, la punctul 162 se prevede că «termenele menţionate la articolul 30 din Legea asupra cecului se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului». Această neconcordanţă derutează personalul bancar în înscrierea unei persoane fizice sau juridice la CIP, înscrierea la unul dintre motivele b) sau c) soldându-se diferit.
d) falimentul trăgătorului;
e) emiterea cecului cu o dată falsă sau fără toate menţiunile obligatorii;
f) apartenenţa cecului la un tiraj de instrumente neavizat de BNR;
Înainte de punerea în circulaţie de carnete de cec, societăţile bancare au obligaţia de a solicita BNR autorizarea circulaţiei acestora şi luarea în evidenţă a tirajului de astfel de instrumente de plată.
g) apartenenţa cecului la un set de instrumente care a fost retras din circulaţie;
h) declararea cecului ca pierdut, furat, distrus;
Deţinătorul unui carnet de cecuri care constată pierderea, furtul sau distrugerea acestuia este obligat să înainteze băncii de la care a procurat carnetul o cerere prin care înştiinţează banca despre producerea evenimentului. Filele conţinute se vor declara la CIP.
i) completarea vicioasă a menţiunilor de pe cec (modificarea unor elemente, înscrierea greşită sau lipsa unui număr de cont, neconcordanţa semnăturilor).
Pentru cec, termenul de incidente de plăţi majore acoperă situaţiile a), c), e) şi emiterea unui cec de către un trăgător aflat în interdicţie bancară. Pentru incidentele de plăţi majore cauzate de utilizarea necorespunzătoare a cecului apare interdicţia bancară, impusă de bănci unui titular de cont, prin care acestuia i se interzice emiterea de cecuri pe o perioadă de un an, conform unor angajamente reciproce aplicabile plăţii cu cecuri. Anularea interdicţiei bancare se poate face de către bancă, atunci când aplicarea acestui regim a fost cauzată de greşeala persoanei declarante, pe cheltuiala acesteia din urmă.
Printre incidentele de plăţi minore se află şi cazul b), deoarece trăgătorul nu este obligat să păstreze la nesfârşit disponibilul din cont în vederea onorării plăţii, ci doar pe intervalul de 8 sau 15 zile precizat anterior.