| Referate chimie | Bac 2008 chimie| Recomanda unui prieten

Chimia vieţii, sau biochimia, studiază reacţiile chimice care au loc în organismele vii. Aceştia respectă aceleaşi legi ca şi celelalte reacţii chimice, dar sunt mai complexe.
Chimia vieţii studiază ansablul reacţiilor care au loc în organismele vii, mai ales în unităţile lor de bază, celulele. Fiinţele vii au nevoie de energie.
Oamenii şi animalele îşi iau energia din alimentele pe care le consumă (energie chimică). Alimentele sunt transformate printr-un ansablu de reacţii chimice, care au loc mai întâi la nivelul aparatului digestiv(digestie) şi apoi la nivelul celulelor(respiraţia celulară).
Anumite plante şi microorganisme(fiinţe vii microscopice) îşi găsesc altfel energia de care au nevoie. Pentru a se hrănii, ele transformă energia luminii solare printr-un proces complex de reacţii chimice numit fotosinteză.
O reacţie chimică: digestia
Digestia este un proces chimic. În aparatul digestiv, alimentele sunt descompuse în mici molecule numite substanţe nutritive. Aceste substanţe nutritive sunt apoi transportate de sânge până la celule, unde suferă alte transformări.
Principalele substanţe nutritive sunt lipidele şi glucidele. Lipidele, numite şi “ “grăsimi”, provin din materiile grase cum ar fii uleiurile vegetale sau untul. Ele aduc organismului carbon şi hidrogen. Glucidele, numite şi “zaharuri”, se divizează în zaharuri rapide şi zaharuri lente. Primele sunt conţinute în miere, fructe, dulceţuri şi ciocolată.
Asimilate direct de organism(adică transformate în energie), ele aduc organismului energia necesară unui efort fizic solicitant şi rapid. Cel de-al doilea tip se găseşte în cereale(grâu, orez, porumb). Ele nu sunt direct asimilate de organism şi constituie o sursă de energie de mai lungă durată. Toate glucidele sunt bogate în carbon, hidrogen şi oxigen.
Respiraţia celulară
Vegetale sau animale, toate celulele respiră: aceasta este respiraţia celulară. Ele absorb dioxigen (O2) şi elimină dioxid de carbon (CO2). Dioxigenul serveşte la “arderea” alimentelor printr-o reacţie de oxidare.
Această reacţie se derulează în mai multe etape. Glucoza (zahărul)de pildă, este mai întâi transformată într-o moleculă mai simplă, acidul piruvic. Mitocondriile, elementele celulei responsabilă de respiraţia celulară, descompun acest acid în dioxid de carbon şi hidrogen. Dioxidul de carbon este eliminat de celulă: hidrogenul se combină cu oxigenul care intră în organism atunci când respirăm, dând apă.
Ansamblul acestor reacţii degajă o mare cantitate de energie. Aceasta este stocată în mici molecule specializate, care o eliberează în funcţie de nevoile celulei.
Fotosinteza
Plantele cu clorofilă se hrănesc absorbind apă şi dioxid de carbon din aer. Pentru aceasta, ele folosesc energia luminii solare: acest proces se numeşte fotosinteză. În timpul lui, se degajează dioxigen.
Fotosinteza se derulează în două faze principale. Ziua, plantele captează energia solară. Cu ajutorul clorofilei şi a altor pigmenţi prezenţi în frunzele lor, ele folosesc această energie pentru a descompune apa pe care o absorb în hidrogen şi oxigen. Noaptea, hidrogenul ajută la reducerea dioxidului de carbon şi la producerea de glucide, care vor hrăni planta.
Funcţionarea acestei mici “uzine chimice vii” depinde de condiţiile exterioare, în special de cantitatea de lumină solară şi de temperatură.
Termeni bio-chimici:*celulă=cel mai mic element constitutiv al unei fiinţe vi. O celulă este în general înconjurată de o membrană. În interior se găseşte nucleul şi citoplasma conţinând diferite organite(mitocondrii).
*clorofilă=pigmentul verde din plante care captează energia razelor solare, necesară fotosintezei.
*efect secundar=efect nedorit al unui medicament, care se manifestă la dozele recomandate.
*fotosinteză=proces în timpul căreia plantele, datorită clorofilei, fabrică(sintetizează)glucide, folosindu-se de apă, dioxid de carbon şi energia razelor solare.
*glucid=denumire dată de chimişti unei substanţe organice numită în mod curent zahăr.
*lipid= denumire dată de chimişti unei substanţe organice numită în mod curent grăsime.
*principiu activ=substanţă activă conţinută într-un medicament care acţionează împotriva unei anumite boli.
*substanţă nutritivă=substanţă conţinută în alimente, care poate fi utilizată direct de organism, fără a mai fi transformată.



Chimia medicamentelor


Un medicament este o substanţă sau un compus administrat omului ca tratament împotriva unei boli, pentru a preveni o îmbolnăvire sau pentru a stabili un diagnostic.
Chimistul şi medicul elveţian Paracelsus(1493-1514), în secolul al XVI-lea, a fost primul care a definit principiul după care fiecărei boli îi corespunde un medicament specific. Trebuie deci căutat medicamentul în funcţie de maladia pe care dorim să o tratăm. Astăzi, cercetarea în domeniul medicamentelor revine, înainte de toate, chimiştilor. Aceştia lucrează în strânsă colaborare cu medicii şi farmaciştii. Împreună, ei ajută la progresul farmacologiei, ştiinţa medicamentelor.
Principul activ al unui medicament
Pentru a uşura anumite suferinţe, s-au folosit mai întâi plantele administrate ca ceaiuri, prafuri sau alifii. În trecut, unele maladii de inima erau tratate cu ceaiuri de muşeţel, o plantă ale cărei flori purpurii, galbene sau albe seamănă cu degetele de unei mănuşi. Astăzi, nu se mai folosesc plantele în acest mod. Chimistul să extragă din plante substanţă pură care acţionează asupra maladiei respective: e ceea ce constituie principiul activ al unui medicament.