Descriere referat

| Referate economie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Din punct de vedere istoric, comunicarea directă, faţă în faţă, sau cea interpersonală au fost piatra de hotar pentru comunicaţiile de marketing iar rezultanta finală, vizibilă în marketingul modern, este că acum clienţii se află în prim planul pieţei libere. O mare parte din activitatea de marketing este axată pe procesul de comunicare. Cu toate acestea, până de curând specialiştii au preferat să-şi fixeze atenţia pe alte arii ale comunicării, cum ar fi : reclama, relaţiile cu media şi contactul personal. Numai în faţa unor disfuncţionalităţi grave ale dialogului dintre firmă şi clienţii săi s-a acceptat că o subestimare a procesului în sine poate afecta dialogul firmei cu clienţii săi. În România şi nu numai, managementul are permanent probleme de comunicare. Made in România poate fi o formă de credibilitate sau una de neîncredere, în funcţie de piaţa/publicul-ţintă/calitate sau de tradiţia câştigată pe piaţa respectivă. Acum, funcţia principală a specialiştilor în marketing este de a comunica, un proces văzut ca o vehiculare a informaţiei între producători şi clienţi, contribuind astfel la intensificarea schimburilor de bunuri şi servicii, pentru satisfacerea mai rapidă şi în mai mare măsură a nevoilor publicului vizat pentru fiecare produs/serviciu în parte. Marketingul modern reprezintă azi mult mai mult decât realizarea unui produs performant din punct de vedere calitativ, stabilirea unui preţ competitiv pe piaţă şi, pentru aceasta, a-l face mai accesibil consumatorilor vizaţi. Pentru o firmă, a comunica atât a comunica atât cu clienţii lor actuali, cât şi cu cei de perspectivă a devenit un fapt imperativ necesar. Pentru a avea succes şi a rezista pe piaţă în condiţiile unei concurenţe acerbe, fiecare firmă trebuie să desfăşoare atât activităţi de comunicare cât şi activităţi promoţionale. Pentru a comunica în mod eficient, firmele încheie contracte cu agenţiile de publicitate care urmează să elaboreze reclame de succes, angajează specialişti în promovarea vânzărilor care să conceapă programe de stimulare a dorinţei de a cumpăra a clienţilor, precum şi profesionişti în publicitatea directă, care să realizeze baze de date şi să intre în legătură cu clienţii actuali şi de perspectivă, utilizând poşta sau telefonul. Acestea încheie contracte cu firmele specializate în relaţii publice, care urmează să facă publicitate produsului şi să impună pe piaţă imaginea firmei. Pentru majoritatea firmelor nu se pune problema dacă să comunice sau nu, ci pentru ceea ce trebuie să spună, cui şi cât de des trebuie să o facă. Promovarea se poate face şi prin mass-media, vizând grupuri mari de cumpărători. În acest caz, problemele de comunicare ce pot apărea sunt următoarele:  Nevoia de a selecta just segmentele de piaţă. În acest sens, trebuie definit exact publicul de destinaţie, analizate motivaţiile lui (dimensiunile demografice, situarea geografică, vârsta, simţurile, clasa socială, ocupaţia, educaţia, nevoile, etc.) şi stabilite strategiile de influenţare ale acestuia.  Selectarea mediului de comunicare pentru a atinge publicul de destinaţie. Practic, acest lucru se realizează în funcţie de preţuri şi de scopurile urmţrite.  Găsirea mesajului persuasiv, care să ajungă la un grup nu la o singură persoană. În acest sens, trebuie subliniat că promovarea nu trebuie să fie inflexibilă, iar segmentarea nu trebie să ducă la eterogenitate.  întârzierea feedback-ului. Feedback-ul este întârziat în cazul utilizării mass-media, astfel încât emiţătorul (managerii) trebuie să analizeze efectele comunicării înainte de a primiinformaţii certe despre acestea. Comunicaţiile în marketing reprezintă doar unul dintre cele 4 elemente principale ale mixului de marketing al unei firme. Specialiştii în marketing trebuie să ştie cum să folosească comunicarea între ei şi publicul- ţintă. Aceasta se poate realiza prin publicitate, promovarea vânzărilor, publicitatea directă, relaţiile publice şi vânzarea personală, tocmai în ideea de a comunica consumatorilor vizaţi mesaje referitoare la existenţa şi valoarea produsului promovat.