Descriere referat

| Referate ecologie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

INTRODUCERE

O multitudine de cauze legate de industrializare, motorizare cat si de natura urbanistica au amplificat in mod constant de-a lungul timpului mai accentuat in ultima perioada poluarea acustica.
Tehnicile actuale din constructii si nu numai, favorizeaza propagarea zgomotului si vibratiilor. Fenomenul se accentuieaza mai ales in zonele ce grupeaza arii urbane si industriale, zgomotul si vibratiile facand parte din seria de amenintari la sanatatea populatiei.
Existenta aglomerarilor urbane cu cresterea densitatii populatiei are drept consecinta sporirea numarului de surse de zgomot.
Cunoasterea afectelor acestor fenomene asupra lumii vii in general si asupra omului, in special, evaluarea parametrilor caracteristici si mentinerea lor in limite acceptabile, reprezinta o problema importanta a lumii de azi.
Sursele principale de zgomot ambiental includ: transportul rutier, transportul feroviar, transportul aerian, industriile, activitatile din constructii si activitatile publice, vecinatatile (restaurante, discoteci, micile ateliere etc).
Suprafete mari din teritoriul oraselor sunt tot mai afectate de zgomot la niveluri care le fac sa fie improprii pentru construirea locuintelor. Situatia se perpetuieza si se agraveaza de-a lungul anilor cu efecte pe termen lung dintre cele mai nedorite.
Conform studiilor in domeniu, poluarea acustica este singura dintre formele de poluare aflate in continua crestere.
Aprecierea implicatiilor sociale ale zgomotului s-a facut intotdeauna cu o anumita dificultate, datorita caracterului subiectiv al raspunsurilor persoanelor fata de expunerea la zgomot. In urma studiilor socio-medicale efectuate pe grupe mari de persoane a fost posibila gasirea unor corelatii intre agresiunea zgomotului si diversele implicatii negative asupra sanatatii populatiei atat la nivelul mediului inconjurator cat si la locul de munca.
In cadrul Uniunii Europene s-au stabilit o serie de reglementari privind zgomotul ambiental produs de sursele mai sus enumerate. De asemenea, exista precizari clare ale unor directive referitoare la zgomotul la locul de munca. Tara noastra in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana a semnat o serie de tratate si se aliniaza din punct de vedere legislativ si pe cat posibil si practic tuturor prevederilor in ceea ce priveste poluarea fonica a mediului si la locurile de munca.
Limitarea si eliminarea pe cat posibil ale efectelor nocive produse de poluarea fonica asupra organismului a determinat Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene sa adopte in sistem legislativ capabil sa evalueze si sa monitorizeze efectele zgomotului ambiental si cel de la locurile de munca limitand si eliminand pe cat posibil efectele sale nocive.
Analiza comparativa a sistemului legislativ european si a celui romanesc va fi prezentata in cadrul lucrarii.


CAPITOLUL – II

INFLUENTA ZGOMOTULUI ASUPRA ORGANISMULUI SI A ACTIVITATII UMANE

1. Efectele zgomotului asupra aparatului auditiv

1.1. Efectul de mascare

Daca sunt emise simultan mai multe sunete, unul dintre ele, cel mai intens, poate ingreuna sau chiar face imposibila perceperea corecta a celorlalte. Acest efort de mascare ramane constsnt pe toata perioada in care sunetele sunt emise simultan.
Fenomenul de mascare al unui sunet sau zgomot se produce atunci cand acesta nu mai este perceput de ureche datorita prezentei simultane a unui alt sunet sau zgomot complex.
Acest aspect este deosebit de important, omul avand nevoie sa fie informat asupra ambiantei sonore si prin intermediul zgomotelor sau a sunetelor, nu numai prin cel al cuvintelor.
Zgomotul unui agregat, al unei masini, al uni vehicul, al motorulio unei nave etc., reprezinta fenomene acustice utile, care trebuie sa se detaseze de un fond sonor parazit sau pentru a putea constitui semnale sonore informative, extreme de folositoare in activitatea productive in care, deseori, proasta functionare a unei masini este sesizata de zgomotul anormal pe care il produce.
Efectul de mascare al vorbirii afecteaza de asemenea, un important aspect al vietii in colectivitatile umane: inteligibilitatea comunicarilor interumane.
Pentru aprecierea jenei in conversatiile orale, zgomotul este clasificat in functie de valoarea cea mai ridicata a intensitatii sale in cele trei benzi de octava avand frecvente medii de 500, 1000 si 2000 Hz. Valoarea obtinuta astfel se numeste “indice de evaluare a zgomotului”. In functie de acest indice s-au stability distantele maxime la care o conversatie cu o voce normala sau ridicata este considerate ca inteligibila.
Printre factorii care influenteaza inteligibilitatea vorbirii mentionam:
a). caracteristicile acustice ale incaperii. In numeroase incaperi vocea este reflectata de catre pereti, inteligibilitatea vorbirii fiind foarte dificila;
b). pozitia reciproca a interlocutorilor. Vorbirea avand un caracter directional, in conditiile unei comunicari in aer liber se apreciaza o atenuare a intensitaii sonore in functie de pozitia reciproca a interlocutorilor.
In conditii de zgomot este dificil de fixat un semnal acustic, situarea acestuia in spatiu fiind data de difereanta de intensitate perceputa de cele doua urechi. Intr-o ambianta zgomotoasa diferenta necesara a intensitatii este multa mai mare, fapt ce poate explica unele erori de apreciere ce au dus la accidente:
c). distanta intre interlocutori. Daca cuvantul este emis cu un nivel constant de intensitate, la fiecare dublare a distantei intre interlocutori, nivelul maxim al zgomotului de fond trebuie sa scada cu 6 dB, pentru a se permite o auditie corecta;