Descriere referat

| Referate mass-media | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

De zece ani Republica Moldova se află în căutarea drumului său către valorile democratice, către civilizaţie şi prosperitate economică. Guvernările din această perioadă au început să pună societatea pe făgaşul eficienţei sociale şi economice, dar prea puţin le-a reuşit. Din contra – creditele importate, luate de la structurile financiare internaţionale, au fost folosite ineficient şi de multe ori chiar greşit, iar ajutoarele oferite de guvernele altor ţări nu au fost utilizate cu chibzuinţă. Incompetenţa, corupţia, criminalitatea sunt acele flagele deosebit de periculoase, care generează alte zeci de probleme şi canalizează societatea în hăul obscurantismului şi dezordinii. Este subminată încrederea populaţiei în reformele democratice, în viabilitatea obiectivelor democratice consfinţite în Constituţie. Rolul de asanator al societăţii şi de element capabil să stopeze degradarea ei continuă revine presei. Presa însă, are nevoie şi ea de pîrghii economice, politice şi juridice capabile să o menţină pe linia verticalităţii.
Presa este elementul fundamental şi locomotiva opiniei publice, care, la rîndul ei, este instrumentul ce măsoară succesul sau insuccesul unei guvernări.
Procesul de influenţare asupra auditoriului structural poate fi divizat în două părţi: informativ şi analitic. Prima treaptă presupune apariţia în presă a mesajelor cu un conţinut major de informaţie utilă. Acest proces – sistematic şi permanent – duce la apariţia şi formarea interesului publicului cititor faţă de evenimentul reflectat. Anume aici apar primele încercări ale procesului de influenţare şi manipulare a cititorului de către jurnalistică.
Punerea în circuit a mesajelor orientative şi directive, cu un caracter sporit de analiză pozitivă şi date operative, precum şi cu caracter complex analitic reprezintă cea de-a doua treaptă, care duce la formarea atitudinii publicului cititor faţă de problema luată în discuţie. Influenţând fiecare persoană în parte, mass-media creează premise pentru formarea sau modificarea opiniei individuale, opiniei de grup, de colectiv şi în fine – a opiniei publice. Opinia publică se manifestă ca o expresie, un răspuns de aprobare sau dezaprobare, indiferenţă sau negaţie vizavi de rezolvarea problemei luate în discuţie, faţă de evoluţia unui eveniment sau a unei situaţii din lumea înconjurătoare şi, în ultimă instanţă, reprezintă o formă de apreciere socială a unor colectivităţi sau grupuri a problemelor de interes general.
Efectul mass-media asupra opiniei publice se explică nu atît prin influenţă directă a conţinutului asupra auditoriului sau prin starea publicului, cît prin relaţia: public - sistem mass-media – sistem social. Aceasta este o relaţie, în care satisfacerea necesităţilor indivizilor şi grupurilor sociale în probleme de informare, precum şi realizarea scopurilor acestora depinde, practic întru totul, de această interdependenţă. Cu alte cuvinte, cu cît interesul individului faţă de mass-media este mai mare, cu atît mai mare este şi dependenţa sa de informaţiile survenite prin intermediul mass-media. Ele influenţează cunoştinţele, sentimentele şi comportamentul lui şi, astfel, contribuie la crearea curentelor de opinii.
Dacă publicul este o realitate individualizată, care ia naştere din mulţime prin contact cu evenimentele-fapt sau evenimentele-informaţie, opinia publică este produsul unei anumite atitudini a publicului faţă de evenimentele şi problemele de ordin general.
Principalele funcţii ale presei în raport cu opinia publică sunt: formarea opiniilor individuale şi de grup prin difuzarea ştirilor; exprimarea şi difuzarea opiniilor şi prin aceasta – facilitarea curentelor de opinie publică, în general a fenomenelor de opinie publică; structurarea opiniilor şi modificarea atitudinilor şi comportamentelor; medierea influenţei opiniei publice asupra vieţii social-politice şi exercitarea funcţiei de participare a opiniei publice la guvernarea societăţii, adoptarea deciziilor sau influenţarea modului de rezolvare a treburilor publice printr-o atitudine critică, protestatară – în funcţie de sistemul politic, care reprezintă o totalitate integrală, coordonată a instituţiilor politice etc.
Jurnalistica apare ca un mediator între realităţile din