| Referate chimie | Bac 2008 chimie| Recomanda unui prieten

Se numeste cristal corpul solid omogen care are in exterior o forma
geometrica regulata, determinata de modul de asezare in spatiu ( in mod regulat
si uniform ) al particulelor constituitive : ioni, atomi, molecule, in care se
afla diferitele particule precum si de dimensiunea lor relativa. Cristalul,
aceasta forma a starii solide a materiei, poate sa ia nastere cand o substanta
lichida sau gazoasa trece in stare solida. Procesul prin care o substanta trece
din stare gazoasa sau din solutie in stare solida cu structura cristalina, se
numeste cristalizare. Aranjamentul dupa care sunt dispuse particulele constitu-
itive ale cristalului in punctele de intersectie a trei familii de drepte para-
lele si echidistante poarta denumirea de retea cristalina. Particulele consti-
tuitive ocupa nodurile retelei cristaline si se gasesc intr-o miscare vibratorie
in jurul unei pozitii medii .
Distanta dintre planele care trec prin nodurile retelei cristaline este
de ordinul 10 la minus 8 cm ( a suta milioana parte dintr-un cm ) si corespunde
ordinului de marime al particulelor constituitive. Pentru a desemna o retea
cristalina este necesar sa cunoastem cum este alcatuita o mica portiune a rete-
lei, care prin multiplificare in cele trei directii ale spatiului, cladeste
intregul cristal, tot asa cum un zid rezulta prin suprapunerea unor caramizi
identice .
Aceasta portiune limitata din reteaua cristalina, prin a carei multi-
plicare in cele trei directii ale spatiului rezulta intregul cristal, poarta
numele de celula elementara sau paralelipiped elementar .
Celula elementara a unei retele cristaline este determinata de urmatoa-
rele elemente :
1) cele trei muchii: a, b, c;
2) unghiurile dintre aceste muchii;
3) felul particulelor ( ioni, atomi, molecule ) ;
4) numarul particulelor ;
5) pozitia particulelor .

In figura 1) este reprezentata o retea cristalina, in care se arata
celula ei elementara cu muchiile a, b, c .





















Cercetarea retelelor cristaline cu ajutorul razelor Rontgen ( raze X ),
a condus la concluzia ca exista 14 tipuri de celule elementare (retele Bravais).
Unele dintre acestea au particulele constituitive asezate numai in colturi ( re-
tele primitive ), altele mai contin particule si in interiorul lor ( retele cu
volum centrat ) sau in mijlocul unora dintre fete ( retele cu fete centrate ) .
Exista, in total 230 de posibilitati de aranjare a particulelor intr-o retea
cristalina. Aceastea pot fi grupate in 32 de clase de simetrie, care la randul
lor pot fi clasificate in functie de formele geometrice de baza in 7 sisteme
cristalografice si anume : cubic, patratic (tetragonal), rombic (ortorombic),
monociclic (clinorombic), triclinic, trigonal (romboedric) si hexagonal .


Sisteme cristalografice

Sistemul cubic ( trei axe egale, perpendiculare intre ele ), cu cele
mai simple forme: cubul si octaedrul. In acest sistem cristalizeaza urmatoa-
rele substante : C (diamantul) , Cu, Ag, Au, Pb, Fe, NaCl, FeS (pirita), PbS
(galena), ZnS (blenda), etc.
Sistemul patratic sau tetragonal ( trei axe din care doua egale, toate
perpendiculare intre ele ), cu formele cele mai simple: prisma patratica si
bipiramida ditetragonala . Exemple de substante care cristalizeaza in acest sis-
tem : B, SnO ( casiterita ), TiO2 ( rutilul ), CuFeS ( calcopirita ), ZrSiO
( zirconul ).
Sistemul rombic sau ortorombic ( trei axe neegale si perpendiculare in-
tre ele ), cu formele cele mai simple: prisma ortorombica si bipiramida orto-
rombica. In acest sistem cristalizeaza : S, KNO , K SO , BaSO , etc .
Sistemul monoclinic sau clinorombic ( trei axe neegale , una dintre ele
fiind perpendiculara fata de celelalte doua, care sunt oblic inclinate intre
ele ), cu forma cea mai simpla prisma monoclinica. In acest sistem cristalizea-
za: S, Na SO * 10 H O, CaSO * 2 H O ( gipsul ), FeSO * 7 H O ( calai-
canul ), Na [Al F ] ( criolita ) .
Sistemul triclinic ( trei axe neegale, care se intretaie sub unghiuri
diferite ) cu formele cele ami simple prisma triclinica si bipiramida triclini-
ca. In acest sistem cristalizeaza : CuSO * 5 H O ( piatra vanata ), K Cr O
( bicromatul de potasiu ), Na[ Al Si O ] ( albitul ), Ca[ Al Si O ] sau
CaO * Al O * 2 SiO ( anortitul ).
Sistemul trigonal sau romboedric ( trei axe egale, inclinate in mod
egal, dar nu perpendiculare ) . Forma generala este un romboedru, solid cu
sase fete, niste romburi egale. Cristalizeaza in acest sistem : As, Sb, Bi,
CaMg(CO ) , carbonatul dublu de calciu si magneziu ( dolomita ), FeTio ( il-
menita ).
Sistemul hexagonal ( trei axe egale, coplanare, la 60 grade intre ele
si o a patra axa de marime diferita , perpendiculara pe planul celor trei axe ),
cu formele cele mai simple : prisma si bipiramida dihexagonala ( solid , cu 24
fete triunghiuri scalene ). In acest sistem cristalizeaza: C ( grafitul ), Mg,
Zn, CuS ( covelina ), Be Al (Si O ) sau beril.
Valoarea diferitelor tipuri de proprietati fizice ale cristalelor ( e-
lectrice, optice, termice, magnetice, etc. ) difera cu directia dupa care se
masoara . Aceasta proprietate a cristalelor se numeste anizotropie .
O proprietate specifica solidului cristalin o constituie punctul de to-
pire respectiv de cristalizare ( temperatura de trecere de la starea solida la
starea lichida si invers ) acesta fiind precis si bine determinat .