Descriere referat

| Referate economie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Tarile foste comuniste au fost tarile care, după cel de-al ll-lea Război Mondial au intrat În sfera de influenta a URSS, fiind obligate la un experiment dramatic, acela al construirii socialismului, experiment soldat cu un eşec economic şi cu milioane de victime omeneşti. Ele au fost atât tari europene (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria, România, Bulgaria, republicile baltice), cât şi tari asiatice (Vieînam, Mongolia, Coreea de Nord), majoritatea dintre ele devenind membre ale unei organizaţii de integrare creată de URSS În anul 1949, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER).
Începând cu anul 1989, comunismul se prăbuşeşte În tarile europene aflate În sfera de influenta sovietică şi, mai târziu, În fostele republici ale Uniunii Sovietice şi În unele tari din Asia, din anul 1991 destrămându-se şi CAER-ul.
După 45 de ani de comunism, tarile din fostul lagăr socialist au fost supuse unui nou experiment istoric. Tranziţia de la o economie planificată centralizat la o economie de piata a reprezentat al doilea mare experiment din istoria economiei mondiale, ambele procese fiind operaţiuni de « inginerie politică, economică şi socială » şi nu evoluţii organice ale respectivelor societati, ca cele din tarile dezvoltate.
Acest proces inedit a necesitat o amplă reconstruct^ instituţională şi o ajustare structural^ masivă Într-un timp istoric concentrat. Costurile economice şi sociale ale tranziţiei s-au dovedit a fi mult mai ridicate decât cele estimate iniţial, ceea ce a făcut imposibilă asigurarea creşterii nivelului de trai.
Deoarece majoritatea analizelor privind tranziţia În fostele tari comuniste s-a focalizat asupra tarilor din Europa Centrală şi noi am optat pentru o prezentare mai detaliată a transformărilor din această zonă, făcând totusi În finalul capitolului si succinte evaluări ale reformelor din alte tari foste comuniste: cele membre ale Comunităţii Statelor Independente (grupare care reuneşte Rusia şi unele dintre fostele republici ale URSS) şi China (care şi-a menţinut regimul politic de tip comunist, dar a optat pentru o transformare parţială a economiei).
1 De la economia socialistă la cea de piata - cazul tarilor din Europa Centrală
Scopul tranziţiei
Reformele economice lansate la Începutul anului 1990 În tarile est-europene nu au reprezentat un scop În sine: tranziţia la economia de piata de la o economie socialistă, planificată centralizat devenise o necesitate impusă de adâncirea crizei economice În toate aceste tari În decursul anilor '80, precum şi a crizei din cadrul C.A.E.R.(Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), tot mai evidentă de la mijlocul deceniului al 9-lea.
De asemenea, transformarea sistemului economic ţintea să consolideze procesul de democratizare politică, propunându-şi să creeze premisele exercitării drepturilor şi libertatilor economice ale individului, care, desigur, nu ar trebui disociate de responsabilitatile personale şi colective În acest plan.
Cele două objective fundamentale ale tranziţiei erau deci refacerea structurilor democratice si ale economiei de piaţă. Specialiştii subliniau existenţa unei dare corespondenţe Între principiile specifice unei democraţii şi cele ale unei economii concurenţiale: autonomia subiecţilor, suveranitatea legii, refuzul acordării de privilegii discreţionare.
Noile structuri şi mecanisme, politice şi economice, urmau să determine repartizarea drepturilor şi obligaţiilor Între persoane şi grupuri sociale, precum şi repartiţia puterilor, a resurselor şi a veniturilor. De asemenea, statul era chemat să vegheze la respectarea libertăţilor individuale, dar şi la armonizarea lor.
Scopul final al transformărilor Tl constituia cresterea prosperitatii individuale si colective, menţinerea ordinii si păcii sociale.
Toate acestea nu puteau fi Însă Înfăptuite fără refacerea sistemului de valori al acestor societati, a mentalitatilor si comportamentelor, valorile morale fiind temelia oricărei construcţii, politice, economice si sociale, durabile În timp.
Politologul francez J. Revel avertiza la Începutul lui 1990: “Sfârşitul comunismului nu-i deloc acelaşi lucru cu dispariţia consecinţelor sale -acestea abia Încep...”. Mentalităţile si comportamentele erau alterate, mai mult sau mai puţin, În grade diferite În fostele tari comuniste, de suprimarea libertăţilor şi cultivarea obedienţei necondiţionate pentru unii sau de exercitarea unor puteri discreţionare de către alţii, de lipsa stimulentelor pentru eficienta, corectitudine, dinamism, inteligenta şi creativitate, de cultivarea xenofobismului şi a unei Încrederi triumfaliste În geniul naţional.