| Referate istorie | Bac 2008 istorie| Recomanda unui prieten

Cuprins :
Capitolul 1 :Stadiul general de dezvoltare a societatii romanesti
Capitolul 2 :Revenirea Dobrogei la Romania
Subcapitolul 1 :Noua organizare administrativ-teritoriala a Dobro- gei, expresie a structurii unitare a statului roman
Subcapitolul 2 :Regimul libertatilor nationalitatilor pe plan econo- mic, politic si cultural-confesional
Subcapitolul 3 :Renasterea economica in sanul patriei
Subcapitolul 4 :Particularitatile vietii politice
Subcapitolul 5 :Dobrogea in anii Primului Razboi Mondial
Subcapitolul 6 :Dezvoltarea vietii spirituale in perioada 1878-1918
Subcapitolul 7:Mersul sinuos pe calea economiei capitaliste
Capitolul 3 :Constanta- o reprezentanta de seama a acestui teritoriu greu incercat de istorie








Suntem in anul una mie opt sute saptezeci si opt , luna noiembrie douazeci si trei, stil vechi. Se incheiase razboiul ruso-turc, iar Congresul de la Berlin consfintise reanexarea Dobrogei la tara. Din pacate, o mare nedrepta- te istorica se incheia tot atunci. Rusia lua in stapanire Basarabia, calcandu-si fagaduinta si nesocotind onoarea militara a romanilor.


Capitolul 1:
Stadiul general de dezvoltare a societatii romanesti


Cucerirea independentei la 1877 a asigurat statului romanesc o pozitie favora- bila afirmarii internationale a poporului nostru, a creat o premisa de cea mai mare insemnatate pentru mobilizarea fortelor creatoare ale intregului popor pentru pro- gresul economic si social al tarii.
In fata Romaniei se deschideau noi perspective privind modernizarea tarii, or- ganizarea ei pe temelii inaintate, constituind un puternic stimulent pentru inviorarea activitatii economice, pentru avantul fortelor de productie si consolidarea relatiilor capitaliste. Intreaga perioada de dupa dobandirea independentei a fost marcata de
preocuparea fortelor inaintate ale societatii de a asigura progresul economic in toate domeniile de activitate.
Capitalismul a inceput sa se dezvolte mai repede, raportul de forte dintre burghezie si mosierime a inceput sa evolueze tot mai mult in favoarea burgheziei interesata in dezvoltarea fortelor de productie industriala. 'Lipsa unei industrii nationale - scria P. S. Aurelian – este in timpul de fata o cauza de slabiciune pentru tara, iar in viitor o amenintare pentru interesele sale cele mai vitale.'
Dupa cucerirea independentei de stat, conditiile de dezvoltare a industriei, ca si a celorlalte domenii ale vietii economice, au devenit mai favorabile. Odata cu scuturarea jugului otoman, Romania , ca stat independent, nu mai era legata de capitulatiile turcesti fata de tarile apusene si capata libertatea de a promova o politica economica independenta in stare sa stimuleze productia industriala. La aceste conditii se mai adauga si alti factori, ca :largirea pietei interne pentru forta de munca, ca urmare a diferentierii taranimii, crearea sistemului monetar national, formarea sistemului bancar capitalist, extinderea retelei de cai ferate si a comunica- tiilor, ca si masurile de politica economica pentru protectia industriei nationale luate pe linie de stat.Toate aceste conditii se datorau faptului ca burghezia industriala in formare se manifesta pentru o politica de dezvoltare a fortelor de productie din industrie si, in acest scop, pentru largirea procesului de acumulare interna a capita- lului, pentru promovarea si largirea pietei nationale romanesti.
O serie de piedici continuau inca sa limiteze posibilitatile de dezvoltare a industriei. Printre acestea erau ramasitele relatiilor de productie feudale, ale caror consecinte se concretizau in mentinerea unei scazute puteri de consum a populatiei rurale, in limitarea crearii bratelor de munca libere pentru industrie, ca si in limitarea acumularilor interne de capital.
Un factor care a franat dezvoltarea industriei a fost aplicarea pana in deceniul 9 al secolului al XIX-lea, a politicii economice a 'liberului schimb' in conditiile in care industria din Romania era slab dezvoltata, in care utilajele mecanizate abia isi facusera aparitia; aceasta politica economica a avut consecinte positive doar pentru tarile exportatoare de produse industriale in tara noastra, in timp ce pentru bruma de industrie romaneasca efectele ei au fost nimicitoare.