Descriere referat

| Referate mass-media | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Comportamentul modern de conducere pretinde un permanent schimb de informaţii. Managerii de nivel superior petrec în medie 60 – 80 % din timpul de lucru comunicând. Din această cauză, fiecare manager trebuie să îşi dezvolte şi să-şi promoveze o politică managerială bazată pe un sistem de comunicare eficient, care să permită modelarea permanentă a structurii şi a relaţiilor organizaţionale la condiţiile unei societăţi aflate într-o continuă schimbare. Deci, comunicarea, în accepţiunea modernă a managementului, reprezintă o componentă vitală a sistemului managerial al fiecărei organizaţii.
Comunicarea managerială, (figura 1) reprezintă o formă de comunicare interumană, un instrument de bază al managerului, cu ajutorul căruia acesta îşi poate exercita atribuţiile manageriale: de planificare (previziune), de organizare, de motivare şi antrenare, de coordonare, de control-evaluare şi realizare a obiectivelor propuse. Comunicarea devine astfel o filozofie a managerului şi nu o sumă de cunoştinţe, decizii şi acţiuni mecanice.
Trăim astăzi într-o epocă dominată de concepţia ecodezvoltării sau dezvoltării durabile a societăţii umane, ce caută să armonizeze relaţia structură organizatorică tehnologie – factor uman, adică să conştientizeze spiritul de responsabilitate faţă de individ, societate şi mediul natural. În acest context, comunicarea managerială nu mai are rolul de transmitere a mesajelor de informare, instruire, motivare-antrenare etc., ci devine o forţă dinamică, independentă şi inovatoare care este modelată de mediul în care funcţionează. Astfel resursele strategice ale oricărei organizaţii devin informaţia, cunoaşterea şi creativitatea. Toate acestea sunt de neconceput fără o comunicare reală şi eficientă, care devine astfel un reper de competitivitate şi eficienţă pentru organizaţie.
De calitatea comunicării depind înţelegerea problemelor cu care se confruntă orice angajat, durabilitatea relaţiilor organizaţionale, circulaţia ideilor şi soluţiilor destinate rezolvării obiectivelor propuse, cât şi capacitatea managerului de a-şi motiva, antrena şi conduce angajaţii. Din această cauză, se impune necesitatea perfecţionării continue a deprinderilor de comunicare a managerului, atât la nivel intern, cât şi cel extern.
În cadrul oricărei organizaţii, comunicarea managerială este strâns legată de funcţiile managementului, de funcţiile comunicării în sine şi de cultura organizaţională. Scopul comunicării manageriale este de a realiza un flux informaţional corect, pertinent şi eficient pe orizontală şi verticala structurii organizaţionale, în vederea realizării obiectivelor strategice şi operaţionale stabilite. Aceasta ne arată că într-o organizaţie, comunicarea nu se face la întâmplare sau după bunul plac, ci după anumite norme profesionale, etice şi morale ce asigură stabilitatea şi funcţionalitatea organizaţiei.