| Referate filozofie | Bac 2008 filozofie| Recomanda unui prieten

Spre deosebire de argumentele deductive , in argumentele inductive concluzia spune mai mult decat premisele din care a fost obtinuta .
Ex : Caprele sunt ierbivore.
Cerbii sunt ierbivore .
Gazelele sunt ierbivore .
Vacile sunt ierbivore .
Caprele , cerbii, gazelele si vacile sunt cornute .
Toate animalele cornute sunt ierbivore .
In acest exemplu se observa ca , in timp ce premisele vorbesc despre cateva animale cornute , concluzia se refera la toate animalele cornute.
Datorita caracterului amplificatory al concluziei sale, unui argument inductiv autentic ii apartin suplimentar, urmatoarele trasaturi :
Premisele nu reprezinta un temei suficient pentru concluzie .
Concluzia rezulta cu probabilitate – si nu cu necesitate – din premise.
Printr-un argument inductiv, nu este exclus sa obtinem o concluzie falsa cu toate ca premisele din care a fost derivata sunt adevarate.
Ex : Heliul este un gaz incolor si inodor .
Hidrogenul este un gaz incolor si inodor .
Oxigenul este un gaz incolot si inodor .
Heliul , hidrogenul si oxigenul sunt elemente chimice gazoase .
Toate elementele chimice gazoase sunt incolore si inodore .
In acest al doilea exemplu de argument inductiv , din premise adevarate s-a obtinut o concluzie falsa ;dupa cum se stie clorul este un element chimic gazos de culoare galben –verzuie, cu miros intepator , sufocant .
Desi se deosebesc fundamental deargumentele deductive corecte care, dupa cum s-a aratat, din premise adevarate produc concluzii adevarate, cele inductive se afla intr-o stransa legatura cu argumentele deductive . Chiar daca unele discipline (matematica,
logica)apeleaza preponderent la argumente deductive, iar altele (chimia , biologia ,
fizica) folosesc indeosebi argumente inductive, in ambele tipuride discipline cele doua feluri de argumente se completeaza si se sprijina reciproc. De fapt, pentru a progresa, orice disciplina se bazeaza pe o cooperare intre deductie si inductie.



ANALOGIA

Rationamentul prin analogie este cel mai simplu tip de argument inductiv. El se bazeaza pe o simpla comparare intre cel putin doua obiecte sau situatii , fie ele A si B, cu scopul de a stabili daca intre ele exista saunu anumite asemanari . In eventualitatea ca au fost descoperite o serie de trasaturi care apartin , deopotriva , si lui A si lui B,daca la unul dintre acestea , sa spunem la A,se descopera o noua propietate neidentificata inca la B,atunci , prin analogie , se trage concluzia ca aceasta noua propietate apartine si lui B.
Ex :Pe baza adeverintei de elev,Ion , Dan si Vasile au obtinut bilet de
tabara cu pret redus . Prin urmare, si Tudor va obtine bilet de tabara cu prêt redus ,
intrucat si el are adeverinta de elev .
Rescris in forma standard , acest exemplu de argument prin analogie se prezinta
astfel : Ion are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus .
Dan are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus .
. Vasile are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus .
Tudor are adeverinta de elev .
Tudor va obtine billet de tabara cu pret redus.
Pe aceasta baza , notand propietatile cu P1, P2, etc.,se poate spune ca unui argument prin analogie ii corespunde urmatoarea forma logica (schema de rationare ) :
A poseda propietatile P1 , ….Pn
B poseda propietatile P1 , ….Pn
A poseda si propietatea Pn+1
_________________________
Propietatea Pn+1 apartine si lui B
Dat fiind ca simpla comparare a unor obiecte sau situatii , pe care se bazeaza analogia , nu trece dincolo de suprafata acestora , ca de regula sunt luate in considerare doar o serie de constatari, uneori intamplatoare, ca valoarea unor asemenea constatari este redusa , mai ales cand nu sunt cercetate si eventualele deosebiri intre obiective sau situatiile comparate , analogia este , totodata , cel mai fragil tip de argument inductiv .
Drept urmare, chiar daca plecam de la premise indiscutabil adevarate , rationand doar
prin analogie , riscul de a obtine o concluzie este extrem de mare . De pilda , in exemplul cu elevii care au obtinut bilet de tabara , concluzia la care am ajuns se poate dovedi falsa pentru simplul motiv ca , intre timp , biletele de tabara s-au epuizat.
Netinand seama de faptul ca argumentul prin analogie este foarte nesigur , sau neglijand anumite conditii care influenteaza direct gradul de probabilitetate al concluziei (in cazul nostru , eventualitetea epuizarii biletelor diminueaza sensibil probabilitatea concluziei de a fi adevarata ),in cunoasterea comuna se comite deseori greseala de a lua concluzia analogiei ca sigur adevarata sau ca avand un grad de probabilitate atat de inalt incat posibilitatea ca ea sa fie falsa este neglijabila.La nivelul cunoasterii stiintifice, tinand seama tocmai de aspectele mentionate, concluziile obtinute prin analogie sunt tratate cu prudenta, ca fiind simple ipoteze si nu certitudini. Astfel, stiinta contemporana, coreland anumite propozitii adevarate din geologie, fizica, chimie, biologie etc.si bazandu-se pe faptul ca alte planete poseda anumite insusiri (forme de relief, compozitia chimica a solului, apei si atmosferei, temperatura maxima si minima etc)care in cazul pamantului s-au dovedit direct legate de existenta vietii, a derivat, prin analogie, ipoteza existentei vietii extraterestre, inclusiv intr-o forma superior organizata. Avand insa in vedere tocmai faptul ca rationamentul prin analogie nu produce concluzii certe, ci doar plauzibile, ca si conditiile care influenteaza gradul de probabilitate al concluziei unei analogii,in cunoasterea stiintifica ipoteza vietii extraterestre este tratata cu prudenta.