Descriere referat

| Referate ecologie | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Unde se produc: Cel mai adesea în jurul Cercului de Foc al Pacificului
Dimensiuni maxime: Cel mai mare tsunami înregistrat vreodată avea 524 metri înălţime.
Viteză maximă: 800 km/h
Victime: Conform statisticilor actuale, dezastrul produs de tsunami-ul din data de 26 decembrie 2004 s-a soldat cu 220.000 morţi.
Tsunami-urile sunt valuri gigantice, care pot spulbera regiuni întregi de pe coastă în numai câteva minute. Pot fi provocate de o erupţie vulcanică, un cutremur sau o alunecare masivă de teren în apa mării. Pe măsură ce se apropie de ţărm, aceasta câştigă viteză şi creşte în înălţime. Cu cât adâncimea apei scade, cu atât valul devine mai mare şi se deplasează mai rapid, până când ajunge efectiv de mărimea unui zgârie-nori care călătoreşte cu mare viteză!
Un tsunami se opreşte numai după ce toată energia sa a fost disipată, ceea ce înseamnă că poate pătrunde în interiorul uscatului pe lungimi de câteva sute de metri. În calea sa, ia pe sus ambarcaţiuni, maşini şi diverse alte corpuri grele, pe care le târăşte către interiorul continentului.
Pe 26 Decembrie 2004, un cutremur s-a produs în Oceanul Indian, între placa tectonică australiană şi cea eurasiatică. Epicentrul cutremurului s-a aflat în larg, la aproximativ 160 kilometri de coasta vestică a Insulei Sumatra din Indonezia.
Cutremurul a declanşat un tsunami care a devastat regiunile de coastă din Asia şi Africa, soldându-se cu moartea a 220.000 persoane.
Incendii în zone cu tufişuri sălbatice
Unde se produc: În special în Australia şi în anumite părţi din SUA
Număr de apariţii pe an: În perioada 2003-2004 s-au produs 6.000 astfel de incendii în Australia.
Dimensiuni: În 2003-2004, 8.595.800 acri de pământ au fost pârjoliţi de astfel de incendii numai în Australia.
Viteză maximă: 24 km/h
Victime: În 2003-2004, 7 persoane şi-au pierdut viaţa în Australia din acest motiv.
Aceste incendii izbucnesc în zonele acoperite de păduri sau tufişuri sălbatice. Deşi fenomenul se poate produce oriunde există păduri, cel mai frecvent apare în Australia. Multe regiuni de aici au temperaturi foarte înalte şi cantităţi scăzute de ploaie, pe perioade lungi de timp - premise excelente pentru izbucnirea unui astfel de incendiu. Adesea, aceste catastrofe sunt provocate de neglijenţa omului, de pildă o ţigară aruncată la întâmplare sau un foc de tabără care nu a fost stins complet, însă pot fi declanşate şi de fulgere sau de combustia spontană care se produce când vegetaţia foarte uscată este aprinsă de căldura soarelui.
Incendiile de acest tip sunt imprevizibile, se întind cu mare repeziciune şi îşi schimbă traseul în funcţie de direcţia din care bate vântul. Când sunt chemaţi să intervină în asemenea situaţii, pompierii defrişează porţiuni de teren de pe care înlătură orice formă de combustibil, pentru a forma baraje în faţa incendiului, apoi sunt aduse rezervoare de apă aeropurtate, din care se toarnă mii de litri de apă deasupra incendiului, pentru a-l împiedica să se întindă. O dată ce focul izbucneşte, umiditatea scăzută, temperatura ridicată a aerului şi vânturile puternice îl fac să înainteze rapid, devorând tot ce întâlneşte în cale.




Uragane
Unde se produc:SUA, India şi Pacificul de Vest
Număr de apariţii pe an: Aproximativ 50
Dimensiuni: Diametru între 100 km şi 1.900 km, înălţimi de până la 16 km
Viteză: Cel puţin 120 km/h
Putere: kilowatts (de 8.000 de ori cantitatea de1,6 x 10 energie generată în Statele Unite într-o singură zi)
Viteză maximă: 280 km/h
Victime: Numărul maxim de victime înregistrat până acum în urma unui uragan a fost de 300.000, în Bangladesh, în 1970.
Uraganele se formează deasupra apelor Atlanticului. Cele care încep în Pacificul de Vest sunt numite taifunuri, iar cele din India, cicloane. Oricare ar fi denumirea sa, un uragan are întotdeauna aceleaşi caracteristici. Este o furtună de proporţii uriaşe, care arată ca o gogoaşă când este văzută de deasupra, aducând cu sine vânturi foarte puternice, tunete şi fulgere, precum şi ploi torenţiale. Un uragan de gradul 1 provoacă oarecare pagube în recolte, în timp ce un uragan de gradul 5 izbucneşte în rafale cu alarmanta viteză de 280 km/h, ridicând în aer obiecte foarte grele şi provocând distrugeri masive în calea sa.
Uraganele se formează deasupra suprafeţelor mari de ape calde, cu temperaturi de peste 26°C. Aerul cald care se ridică din ocean condensează pe măsură ce se ridică, eliberând energia latentă care formează un ciclon tropical. Taifunul tinde să fie mai puternic decât uraganul, pentru că acumulează mai multă energie în drumul său peste apele Pacificului, care este mai mare decât Atlanticul.