Descriere referat

| Referate mass | Recomanda unui prieten | Trimite prin YM

Reuşita socioprofesională a tinerilor, inclusiv a acelora din şcolile de arte şi meserii, depinde în mare măsură de calitatea deciziilor managerilor, de abilitatea acestora de a soluţiona diverse probleme educative care apar în cadrul clasei. Profesorul manager drenează permanent informaţiile care-i provin din medii diferite, nu numai din cadrul şcolii, al relaţiei dintre elevi şi profesori, ci şi al celor care provin din mediul familial. Elevul trebuie privit nu numai ca membru al clasei sau al şcolii, ci şi ca partener al vieţii de familie, cea mai mare parte a timpului disponibil elevul nu şi-o petrece la şcoală, ci acasă. Relaţiile dintre profesori şi elevi sunt limitate în timp, în comparaţie cu relaţiile de familie, care sunt permanente.
Familia se conturează ca un mediu educativ specific. Dispunând de un mare potenţial afectiv şi moral, solidaritatea familială este în acelaşi timp susţinută de elemente de ordin moral, religios, juridic şi economic. Familia se impune în mod deosebit prin marele său potenţial de relaţionare şi formare: „în familie se structurează modurile de raportare la lume, la semeni, la sine. În acest mediu prind contur idealurile şi aspiraţiile, se dezvăluie înclinaţiile şi se condiţionează interesele, se profilează şi se proiectează modul de viaţă profesională ” (Elena Macavei, 2001, pag. 313). Analizând potenţialul educativ al familiei, Elisabeta Stănciulescu susţine că educţia familială are un rol vital în procesul complex de transmitere intergeneraţională a modelelor culturale şi chiar a poziţiei individului în ierarhia socială. Se transmit în primul rând valori şi atitudini, dar şi comportamente şi diverse tipuri de roluri. Familia contribuie într-o mare măsură la dezvoltarea limbajului tinerilor, specialiştii demonstrând rolul relaţiei dintre mamă şi copil „în învăţarea limbajului şi consecinţele acestui proces asupra evoluţiei intelectuale a copilului, asupra capacităţi sale de comunicare, asupra construirii imagini de sine, pe scurt, asupra dezvoltării sale psihice şi sociale”. (Pourtais şi Desmet, 1989, apud Elisabeta Stănciulescu, 1997, pag. 75 ). Faptul că mulţi copii din familiile marginalizate nu reuşesc să avanseze pe scara ierarhiei sociale întâmpinând dificultăţi în integrarea profesională, mai ales atunci când tinerii proveniţi din aceste familii şi-ar alege cariere de succes, se datorează în mare măsură mediului social deficitar. Copiii din aceste familii nu au posibilitatea de a-şi exersa suficient capacităţile de exprimare verbală, nu pot expermenta adecvat tehnicile de dialog şi mai ales nu au modele concrete, personalizate de reuşită socială şi profesională. Într-adevăr, aceşti tineri au în faţa lor părinţi şi rude incapabile de reuşită profesională, care întâmpină dificultăţi majore în relaţionarea profesională şi care nu pot oferi tehnici adecvate de stimulare a elevilor în raport cu tinerii din clasele mijlocii şi superioare, unde abundă modelele de reuşită, iar accesul la aceste modele este neîngrădit şi integral. În cazul elevilor proveniţi din familiile înstărite există o concordanţă între ataşamentul faţă de părinţi, rude şi reuşita socială, în timp ce în familiile marginalizate apare un grav fenomen de discrepanţă între dorinţa de a reuşi profesional şi constatarea amară că părinţii şi rudele lor, de care sunt legaţi prin sentimente puternice, nu au reuşit sau au întâmpinat dificultăţi majore. Profesorul ca manager şcolar are nevoie nu numai de informaţii strict didactice privind modul cum elevul răspunde la stimuli educativi, ci şi de informaţii de natură psihologică prin care răzbat elemente din mediul familial. Alături de fişa de caracterizare psihopedagogică ar fi necesară, cel puţin la nivelul şcolilor de arte şi meserii, o fişă de analiză socială şi profesională a familiei din care provine elevul. O astfel de fişă ar trebui să cuprindă date privind statutul profesional, ocupaţia părinţilor, veniturile acestora, nivelul de pregătire şcolară. S-ar putea recomanda, de asemenea, profesorului manager, culegerea unor informaţii suplimentare privind traseul profesional al părinţilor, succesele profesionale ale acestora, dar şi eşecurile, tentativele de mobilitate profesională sau geografică (mulţi dintre părinţii copiilor se află angajaţi la muncă în străinătate).