| Referate matematica | Bac 2008 matematica| Recomanda unui prieten

GOANA DUPĂ RADICALI

“Matematica superioară, desigur înseamnă pur şi simplu acele ramuri ale acestei ştiinţe care nu au găsit încă un câmp larg de aplicare şi deci nu au ieşit din absurditate” spunea Thorton Fry în 1941.
În urmă cu 20-30 de ani existau unele domenii ale matematicii care păreau intangibile la presiunea unor necesităţi practice; în acelaşi timp ramuri ale matematicii ca teoria probabilităţilor, statistica matematică născute efectiv din practică au devenit foarte teoretizate. Alături de matematica superioară există un important corp de cunoştinţe ce formează matematica elementară în care ecuaţiile algebrice ocupă un loc însemnat.
Ecuaţiile algebrice cu o singură necunoscută de tipul:
(1)
cu , (întregi), , reprezintă astăzi un domeniu relativ cunoscut cu aplicaţii în ştiinţă şi tehnică.
De-a lungul timpului s-a constatat o adevărată “goană după radicali” căutându-se diferite formule cu radicali pentru rezolvarea ecuaţiilor de tipul (1). Ele apăreau în diverse probleme de geometrie, mecanică, astronomie.
În papirusul Rhind al scribului Ahmes din anul 2000 î.c. păstrat la British Museum din Londra şi în papirusul din anul 2200 î.c. păstrat la Muzeul Artelor din Moscova există printre cele 110 probleme de matematică şi unele care conduc la ecuaţii de gradul I.
De exemplu: în papirusul lui Rhind apare următoarea ecuaţie: .
Babilonienii au acordat o mai mare atenţie ecuaţiilor. Ei aproximau destul de bine rădăcina pătrată din diferite numere.